VinCE 2013 – ziua #3

Vineri, 8 martie: VinCE 2013 – ziua #1

Sambata, 9 martie: VinCE 2013 – ziua #2

Duminica, 10 martie.

Cine se scoala de dimineata departe ajunge, spune un vechi proverb. Si intr-adevar, in timp ce Budapesta se trezea la viata intr-o zi lenesa de duminica, cativa wine geeks am ajuns pe rand in Grecia, Cipru, Turcia, Georgia, Liban si Israel, in cadrul masterclassului Make Wine Not War sustinut de Angela Muir MW in cea de-a treia zi a VinCE 2013.

angela-muir-masterclass-vince-2013

Luandu-si ca referinta tari care au trecut de-a lungul timpului printr-o serie de conflicte, dar care au o traditie in producerea de vinuri, Angela Muir a predat o foarte interesanta lectie de istorie si geografie. Lista vinurilor degustate e destul de lunga dar vreau sa o redau in intregime pentru ca exista toate premizele ca in urmatorii ani atentia industriei (si a importatorilor) sa fie canalizata asupra unor tari precum Georgia, Turcia sau Grecia. Asadar:

Marani Mtsvane 2012, Telavi Winery – Georgia
Doruk Narince 2012, Vinkara – Turcia
Assyrtiko Thalassitis 2012, Gaia  – Grecia
Okuzguzu Single Vineyard 2010, Kayra Winery – Turcia
Maratheftiko 2010, Zambartas – Ciprus
Bogazkere 2009, Kavaklidere – Turcia
Cabernet Sauvignon & Arinarnoa 2009 , Chateau Ksara – Liban
Shiraz 2009, Adir Winery, Israel
Saperavi 2008, Schuchmann – Georgia, vin fermentat in qvevri
Commandaria Saint Nicolas, Mavro Xynisteri ETKO – Cipru

make-wine-not-war-masterclass-vince-2013

Pe scurt, Vechea Lume Veche vrea sa devina Noua Lume Noua si cu un efort sustinut in promovarea vinurilor din soiuri autohtone s-ar putea chiar sa reuseasca. All eyes on the east!

Urmatorul masterclass a venit oarecum in completarea celui dintai si a avut ca tema vinuri obtinute din soiuri de struguri mai putin cunoscute, existente pe suprafete foarte mici doar in anumite regiuni ale globului. Masterclassul a fost sustinut de Julia Harding MW, co-autoarea cartii Wine Grapes – un amplu studiu ce cuprinde descrierea tuturor soiurilor de struguri (1368) care se vinifica in scop comercial.

julia-harding-wine-grapes-masterclass-vince-2013

Cartea e rezultatul a patru ani de studii si cercetari (inclusiv analize ADN) ce au reusit sa stabileasca printre altele relatii de rudenie sau de egalitate intre diverse soiuri de struguri. Ca fapt divers ordinea degustarii vinurilor a fost atipica: intai vinurile rosii, apoi vinurile albe. Explicatia a fost ca vinurile albe lasa o senzatie de prospetime in gura si un palat mai curat decat cele rosii. Iata si lista vinurilor degustate:

Albarello 2009, Quinta da Muradella – Spania
Csokaszolo 2012, Joszef Szentesi – Ungaria
Shavkapito 2011, Pheasant’s Tears – Georgia
Vinhao 2009, Aphros – Portugalia
Yapincak 2011, Paşaeli – Turcia
Vignes Retrouvées 2011, Producteurs Plaimont – France (soiuri: Gros Manseng, Petit Courbu, Arrufiac)
Derthona Timorasso 2011, Vigneti Massa – Italia
Vidiano 2012, Lyrarakis – Grecia

O concluzie personala comuna celor doua masterclass-uri, ar fi ca nu intotdeauna gusturile specialistilor sau ale cercetatorilor sunt si cele ale consumatorilor. Au existat cateva vinuri despre care Angela Muir sau Julia Harding vorbeau la superlativ dar pe care eu nu le-am gasit a fi nici macar atragatoare. Si nu a fost doar impresia mea, nici vecinii mei nu au fost foarte incantati de acele vinuri. Probabil dupa ce ajungi sa degusti mii si mii de vinuri nu mai esti atat de impresionat de vinuri armonioase si calibrate si incerci sa cauti satisfactia descoperind tot felul de vinuri excentrice. Ma gandesc ca e doar o etapa a evolutiei gustului. Dar pana la urma cred ca “the beauty lies in the eyes of the beholder!” si mai important “always trust your palate!”. In consecinta am apreciat si mi-au placut in mod particular vinurile din Turcia si Georgia.

Cel din urma workshop la care am participat a fost unul aparte si asta din pricina subiectului: Feteasca and friends. Am trait s-o vad si p-asta: un workshop despre cele mai reprezentative 3 soiuri de struguri romanesti, sustinut de un Master of Wine in persoana lui Caroline Gilby, in cadrul unui eveniment organizat in Ungaria!

caroline-gilby-feteasca-workshop-vince-2013

Tema workshopului au fost Fetestile: Alba, Regala si Neagra vinificate mono-soi sau in diferite cupaje. Insa, dupa cum ne-a dezvaluit Caroline Gilby inca de la inceput, nu aceasta era tema initiala a atelierului, ci mai degraba o analiza comparativa intre Feteasca Alba din Romania si omonima Leanyka din Ungaria. Doar ca in urma analizelor ADN efectuate in documentarea mai sus amintitei Wine Grapes a rezultat ca Feteasca Alba nu e acelasi strugure cu Leanyka, ba mai mult nu exista vreun grad de rudenie intre acestea! Intr-adevar intre Feteasca Alba si Feteasca Neagra exista un grad de rudenie insa cel putin deocamdata nu a putut fi stabilit sub ce raport. Am degustat pe rand Feteasca Alba Vinul Cavalerului – SERVE, Sauvignon Blanc & Feteasca Alba Metamorfosis – Vitis Metamorfosis, Feteasca Regala & Pinot Gris – Avincis, Feteasca Regala – Prince Stirbey, Feteasca Regala Sole – Cramele Recas, Feteasca Neagra Hyperion – Cramele Halewood, Feteasca Neagra Melgis – Petro Vaselo si Domaine Ceptura Rouge Davino – Unicom Production.

feteasca-and-friends-workshop-vince-2013

Am incheiat ziua de duminica la VinCE ceva mai devreme, pentru ca trebuia sa ajungem la o ora rezonabila in Oradea, a doua zi fiind luni. Am parasit orasul de pe Dunare dup-amiaza, nu inainte de a lua masa la Kőleves vendéglő – un loc tare fain pe care vi-l recomand.

Spre deosebire de editia din 2012, anul acesta am participat la mult mai multe masterclass-uri si workshop-uri, degustand insa mai putin din vinurile expuse la standuri. Insa nu mi-a parut deloc rau ca am ales sa pun accentul pe partea educativa. Anul viitor probabil voi incerca sa gasesc un echilibru intre timpul alocat cursurilor si cel alocat degustarii la standuri.

In ceea ce priveste organizarea, VinCE ramane in continuare cel mai bine organizat eveniment din domeniul vinului la care am participat. Pentru ca evenimentul sa fie intr-adevar unul dedicat Eurpei Centrale mi-as dori ca in viitor sa intalnesc si standurile unor crame din Austria, Slovacia, Cehia, Germania si de ce nu Slovenia, Croatia sau Serbia.

Pe langa cei enumerati anterior m-am bucurat sa impartasesc experienta VinCE 2013 alaturi de Geta (my wife), Adela, Lucian si Darius Tulbure (my homies), Serban si Vlad (membri ai Clubului Millesime din Oradea), Adina & Vali + o parte din grupul Vestik, Zoli & o trupa numeroasa de iubitori de vin din Timisoara si Dusan Jelic (Wines of Balkans).

6 comentarii. Adaugă un comentariu ↓

  1. Pingback: VinCE 2013 – ziua #2 | Printre Vinuri

  2. Pingback: VinCE 2013 – ziua #1 | Printre Vinuri

  3. March 25, 2013 @ 20:09

    ..si grupul SERVE format din 18 persoane.

    • March 25, 2013 @ 20:54

      Permiti sa raportez: da asa e, la un moment dat m-am intersectat cu agentii Nica, parte al contingentului SERVE, dar eram grabit, fugeam de la un masterclass la altul, n-am prea apucat sa povestim tare multe. In alta ordine de idei, tovarase Savulescu, cum vi s-a parut si cum v-a placut la VinCE? ‘Traiti! 🙂

  4. Pingback: Chateau Ksara – The Original Story [Video] | Printre Vinuri

  5. Pingback: Ce vinuri nu vreau sa ratez la VinCE 2014 | Printre Vinuri

Adaugă un comentariu

*

*