Dupa cum va anuntam mai deunazi, in zilele ce urmeaza o sa va povestesc despre cum a fost in winetripul (aka excursia vinoasa) de 3 zile din nordul Greciei, organizat de Greka Terra. Pe fast-forward: Oradea – Bucuresti (14 ore cu CFR), Bucuresti – Salonic (1 ora si 20 de minute cu TAROM). Iar o data ajunsi pe aeroportul din Salonic am fost preluati de un microbus, care ne-a dus direct la crama Stelios Kechris Domaine…
… unde am nimerit in toiul campaniei de toamna: muncitorii tocmai descarcau tirul cu laditele de struguri. Asa ca am avut ocazia de a gusta boabele strugurilor din soiul local Roditis, inainte ca ele sa fie presate si sa devina must.
Strugurii ajung din ladite in dezciorchinator…
… iar din dezciochinator direct in presa.
Un ciorchine de Roditis.
Stelios Kechris Domaine e o crama de familie, cu traditie de peste 100 de ani, numarandu-se printre cele mai vechi crame de familie din nordul Greciei. Povestea incepe in 1911 cand Evangelos Kechris decide sa-si imbutelieze vinul in sticlele importate din Statele Unite si sa-l vanda in propria taverna – Kokoras, din Salonic. De-a lungul anilor crama a crescut, si-a diversificat productia, extinzandu-si in acelasi timp si piata de desfacere. In prezent, la conducerea cramei se afla domnul Stelios Kechris, un tip serios, de scoala veche, in genul celor care impun respect si atentie doar prin simpla lor prezenta. Si are de ce, e producatorul celor mai bune vinuri de tip Retsina. Din lume. In fapt, e cel care a reusit sa impuna acest tip de vinuri traditionale in randul vinurilor de exceptie din Grecia.
Poate ca n-ar fi rau sa lamuresc un pic ce sunt vinurile de tip Retsina. Pe scurt, sunt vinuri la care in momentul fermentarii, in vasele de inox sau in barrique-uri, se adauga rasina de pin. Aceasta rasina formeaza un strat compact, superficial, deasupra masei vinului. Dupa ce fermentatia se incheie, rasina e indepartata. Cel putin asa se intampla la Kechris. Aparent simple, lucrurile nu sunt tocmai la voia intamplarii: vinul de baza e obtinut ce cele mai multe ori din soiurile Roditis si Savatiano (sau alte soiuri de struguri albi); se folosesc doar anumite rasini de pin, din anumite zone (de la anumiti producatori); in momentul adaugarii rasinii de pin in vasele de fermentare aceasta nu se amesteca in masa vinului, ci se aseaza la suprafata mustului – scopul fiind acela de a adauga complexitate vinului si nu de a-i acoperi aromele.
Asa se face retsina: rasina de pin formeaza un strat compact ce ramane la suprafata vinului in timp ce acesta fermenteaza.
Probabil va intrebati, de unde pana unde treaba asta cu adaugatul rasinii de pin in vin? Ei bine, practica e una ancestrala si se pare ca in antichitate grecii obisnuia sa-si sigileze sau sa-si unga amforele cu rasina de pin, vinul tinut in aceste amfore castigand in timp un miros si un gust cu un caracter distinct: de rasina. Care putea sa-ti placa sau sa nu-ti placa, insa cu siguranta nu te lasa indiferent. Ulterior, in timpuri ceva mai recente, practica a fost dusa la extrem, rasina fiind folosita pentru a acoperi anumite defecte ale vinului. De aici si reputatia proasta pe care aceste vinuri (ieftine) o aveau (si din pacate inca o au) pe piata. Fiind un produs traditional grecesc, majoritatea turistilor erau deseori serviti cu acest tip de vinuri, ceea ce a afectat pe termen lung imaginea vinului grecesc in ansamblu si a vinurilor retsina in particular.
Tancuri de inox pentru fermentarea primara a vinurilor.
Lia Kesopoulou, marketing & PR manager al Stelios Kechris Domaine.
Barrique-uri frantuzesti.
B&B: barriques & battonage.
Revenind la Stelios Kechris Domaine, din cate am inteles acesta are propriile plantatii, dar lucreaza si cu diferiti viticultori de la care cumpara strugurii. In ceea ce priveste operatiunile din crama, lucrurile se intampla si aici la fel ca peste tot in lume: prese pneumatice, filtre, vase de inox pentru fermentarea vinurilor la temperatura controlata, vase din lemn (majoritatea barrique-uri frantuzesti) pentru maturarea vinurilor.
Vedere din sala de degustare inspre sala cu vase pentru fermentare.
Sala de degustare. Sau de sedinta.
Inca o zi plina la birou.
Stelios Kechris, proprietar si vinificator la Stelios Kechris Domaine.
O data incheiat turul, am urcat in sala de degustare, unde alaturi de d-l Stelios Kechris si de alti membrii ai echipei sale am degustat aproape toate vinurile aflate in prezent in portofoliul cramei.
Retsina Kechribari 2013
O retsina de serie, realizata din Roditis. Nasul aminteste de parfumul florilor de lamai si portocale, pe langa care am sesizat si note de mirodenii. In gust se remarca printr- o aciditate placuta, citrica, ce sustine cu succes un vin cu oaresce corp, impresia de ansamblu fiind aceea a unui vin echilibrat, armonios. Post-gustul e lung, placut, virand spre note lemnoase-amarui (desi vinul nu a fost fermentat sau maturat in barrique-uri, aceasta nota provenind cel mai probabil de la rasina de pin).
Retsina Tear of the Pine 2013
O retsina de clasa superioara, realizata din Assyrtiko, cu fermentare si maturare (cu battonage) in barrique-uri de stejar pentru o perioada de 5-6 luni. Nas intens si complex, care trece succesiv de la citrice (lamaie), mirodenii si condimente (cimbru, rozmarin, ghimbir) la influentele lemnoase (vanilie). Gustul e cel putin la fel de complicat: mineralitate, aciditate foarte buna, corp plin, rotund, ce mangaie placut palatul, ca mai apoi in partea finala sa apara o astringeta placuta, usor picanta. Si cand am crezut ca asta e tot, a urmat post-gustul, care a fost lung, la inceput citric, dar care s-a stins in note amarui placute.
Simtind potentialul exceptional de invechire al unui astfel de vin, l-am intrebat pe dl Stelios Kechris care este cea mai veche sticla de Tear of the Pine pe care o are in pivnita si daca exista posbilitatea sa o degustam. Asa ca ni s-a adus urmatoarea sticla…
Retsina Tear of the Pine 2008
Culoare galben-aurie, intensa. Nu cred ca exista iubitor al vinului care sa nu aprecieze buchetul de sticla al unui vin construit sa imbatraneasca linistit si frumos. Iar aceasta Retsina Tear of the Pine 2008 e un astfel de vin. Buchetul de sticla e seducator: fructe confiate, miere, fagure, condimente, si alte impresii dulci de patiserie franceza. Gustul e complex, multistratificat, dand inca dovada de prospetime, afisand un corp cu rotunjimi si o diversitate a aromelor coplesitoare, transpuse totodata intr-un post-gust interminabil.
On a rose background 2013
In premiera, am baut o retsina rose! Din Xinomavro. Care a stat la barrique (cu battonage) timp de cateva luni. Daca ma intrebati pe mine e o nebunie! Culoare rose intensa de miez de pepene rosu. Nas de suc de fructe rosii proaspat stoarse + tot felul de note intrigante de lemn si rasina. Gust a la Pinot Noir tanar, cu multa fructuozitate (visine si cirese), cu astringenta placuta, corp mediu si care ar putea trece drept un vin rosu proaspat cu acte in regula. Gastronomic vorbind merge la o gramada de lucruri: de la calmar la grill la muschiulet de porc.
Genesis 2013
Cupaj de Roditis si Sauvignon Blanc. Nas placut, de Sauvignon Blanc copt, cu note florale de soc. In gust e echilibrat, cu acididate placuta, elegant pe palatin, insa cu final polifenolic, usor amarui. Post-gust scurt.
The Secret 2013
Un cupaj de Muscat de Alexandria si alte doua soiuri de struguri ale caror identitate nu ne-a fost dezvaluita. In consecinta, numele – The Secret. Nas cu arome tipice de Muscat (flori de tei, flori de soc si fagure miere) completate de impresii citrice de lime. Gustul e placut, cu aciditate buna (probabil datorata celorlalte doua soiuri din cupaj), cu corp mediu. Finalul e usor amarui – polifenolic, datorat probabil extractiei peliculare a Muscatului.
The Fourth Dimension „t” 2013 alb
Cupaj de Assyrtiko si Sauvignon Blanc, maturat in barrique-uri timp de 4-5 luni. Sauvignonul Blanc fura spectacolul olfactiv cu aromele florale tipice de flori de soc suprapuse pe cele ierbal-vegetale. Influenta barrique-ului se simte placut, note fine de vanilie, lemn si fum aflandu-se undeva in planul secund. Gustativ, predomina mineralitatea caracteristica soiului Assyrtiko, care da un plus de eleganta. De altfel vinul are o structura destul de consistenta, cu corp plin si fructe citrice in post-gust.
Genesis 2012
Cupaj de Merlot si Xinomavro cu maturare in barrique de 8 luni. In prima faza apar note vegetale, urmate de arome de fructe rosii (cirese si visine) ca mai apoi sa intre in scena si fructele negre de padure (mure, afine). Gustativ, atactul e destul de agresiv la inceput, cu taninuri uscate si acidiate ridicata in prim plan, dupa 20 de minute de aerare in pahar, situatia devenind ceva mai abordabila. A wine with light-medium body, that you can easily enjoy on a cold sunday after-noon, cum ar spune americanii.
Xinomavro 2011
Culoare rosie-rubinie, stravezie. Nas complex, cu arome de fructe rosii, condimente, frunze uscate si hribi. Gustul cu aciditate si taninuri la cote ridicate, destul de agresive, pentru un corp mediu ca robustete. Aduce foarte mult cu un Nebbiolo de clasa, sau chiar cu un Barolo tanar. L-as revedea peste 3-4 ani de zile.
The Fourth Dimension „t” 2010 rosu
Cupaj de Xinomavro, Cabernet Sauvignon si Merlot. Nasul reprezinta o combinatie reusita a aromelor tipice celor trei soiuri, cu fructe rosii, fructe negre si condimente completata de notele de vanilie, ciocolata si cacao imprumutate de la maturarea in barrique. Un vin cu greutate, cu strucutura foarte bine conturata, ce mentine in acelasi timp prospetimea si savoarea de fruct copt.
Va recomand sa cititi si:
Greece Wine Trip – Ziua 2: Biblia Chora
Greece Wine Trip – Ziua 2: Voroina
Greece Wine Trip – Ziua 3: Boutari
Greece Wine Trip – Ziua 3: Kir-Yianni
Se importa si in Romania? Unde se gasesc?
Da, aici: http://www.grekaterra.ro
Pingback: Greece Wine Trip – Ziua 3: Kir-Yianni | Printre Vinuri
Pingback: Greece Wine Trip – Ziua 3: Boutari | Printre Vinuri
Pingback: Greece Wine Trip – Ziua 2: Biblia Chora | Printre Vinuri