Este primul vin romanesc din categoria entry-level cumparat din supermarket in acest an. Primul dintr-o lunga serie, ce va cuprinde vinuri romanesti cu preturi pana in 25 RON achizitionate exclusiv din retail. Am decis sa incep aceasta serie de vinuri accesibile, la sfatul unui prieten apropiat, iubitor de vinuri si sustinator al blog-ului Printre Vinuri.
Aparuta in 2010, gama Frunza realizata de Cramele Recas in exclusivitate pentru reteaua de magazine Carrefour, se recomanda ca fiind o gama ce cuprinde vinuri proaspete, simple, accesibile, de consum imediat. Etichetele sunt si ele simple, albe, incadrand central numele gamei si al sortimentului de vin, in plus sunt usor de remarcat pe raft.
In pahar, Chardonnay Frunza din 2010 se afiseaza cu o culoare galben-pal, cu vagi reflexii verzui. Am facut experimentul de a incerca vinul din pahare mari, cu forme generoase destinate vinurilor rosii (ideale pentru Cabernet Sauvignon sau Merlot) curios sa vad ce arome se vor evidentia. Au facut un pas in fata fructele galbene: pere, putin pepene, un pic de ananas, parca si ceva banane. Undeva in spate, am detectat si o nota aromatica ce m-a facut sa cred ca vinul a luat contact cu lemnul – barrique-are partiala sau cel mai probabil niste chips-uri. Gustul are o aciditate placuta, proaspata, usor citrica – cu priza la publicul larg. Inevitabil mi-am amitit si de varianta din 2009 a acestui vin, descoperita prin 2010 – o revelatie la acea vreme, care mustea a fructe dulci-acrisoare, fiind totodata mai onctuos si ceva mai corpolent in gust. Probabil undeva in prima jumatate a acestui an va apare pe rafturi si cea mai recenta varianta a acestui vin – cea din 2011 – pana atunci insa, Chardonnay Frunza 2010, ramane una dintre solutile convenabile pentru cei ce vor sa se bucure de un vin corect si placut la un pret mai mult decat accesibil.
Data viitoare cand ajungeti in Carrefour, merita sa-i dati o sansa si sa-l puneti in cos. Costa 11 lei.
Ma bucur ca scrii despre vinuri entry-level; si eu mi-am propus sa scriu constant despre ele mai demult (parca vroiam ca tot al doilea articol sa fie despre unul), dar numarul dezamagitor de mic de like-uri si comentarii m-a razgandit repede 🙂
Stiu, eram avid de like-uri (si nu m-am dezvatat complet), dar mi-am dat seama ca merita sa scriu despre vinuri entry atunci cand voi avea mai mult de jumatate din cititori din “publicul general”, adica sa nu fie bloggeri, somelieri, distribuitori, etc. Ceea ce nu e cazul inca, din pacate. Mai invat.
Vin tinut la barrique. Nu este maturat cu chips-uri, desi legea permite. Tehnologia aleasa de Cramele Recas SA nu are inca aceasta veriga. Merg in continuare pe baricuri.
Multumesc pentru vizita si pentru comentariu. Ar fi interesant de aflat si ce barrique-uri folosesc pentru vinurile entry-level.
Se contureaza un nou studiu in revista Millesime? 🙂
Nu… 🙂 Asta e un studiu individual.
Cum ti s-a parut fata de 2009? Mie 2009 mi s-a parut mai reusit…sau eram deja obisnuit cam cu ce puteam gasi in sticla.
Si mie mi-a placut mai mult cel din 2009. Avea arome mai intense si mai multa corpolenta decat cel din 2010.
Bogdan, e o initiativa buna.
Totusi, sa nu uitam ca, asa cum zicea als, “scrisul nu e catering”. Cred ca ar trebui sa scriem in primul rand despre ceea ce ne motiveaza interior si mai putin despre ce credem ca ar vrea publicul.
Initiativa vine ca un raspuns adresat mai multor cunoscuti si prieteni care isi doreau recomandari de vinuri din supermarket la preturi accesibile. Oricum nu o sa scriu despre produse viti-vinicole care probabil nici nu poarta denumirea de vin doar de dragul audientei.
Bogdan, voiam de fapt sa spun ca atata timp cat consideri ca trebuie sa scrii despre un anume subiect – ai o motivatie interioara – nu trebuie sa te temi ca nu o sa ai “like-uri”. Tu iti formezi audienta, nu ea pe tine.
Absolut de acord cu ultima fraza. Cei care citeau Vinul de Duminca pana mai deunazi pentru recomandarea saptamanala cred ca vor fi incantati sa vada ca o data cu noua imagine si noul nume – Printre Vinuri – va creste simtitor si numarul de postari despre vinuri. Oricum nu cred ca voi reusi vreodata sa scriu despre absolut toate vinurile pe care le intalnesc, insa am decis ca merita sa scriu si despre vinurile de zi cu zi, cele mai putin complexe, cu povesti mai scurte. Nu am fost interesat de cresterea numarului de like-uri in demersul meu pentru ca oricum nu acesta a fost scopul initial al blog-ului. Conceptul a ramas acelasi: un jurnal de vinuri, de calatorii, de intalniri cu oameni de-ai vinului, totul presarat pe ici-colo cu fotografii (facute de mine sau de Geta) si din cand in cand cu cate-o referinta personala. Cui ii place poate sa dea like, cui nu trece mai departe.
Thumbs up de la mine pentru fericita formulare de mai sus!
Cumva, am serioase indoieli ca un vin de 10 lei a trecut si prin baric dar, ma rog, cine stie?
Pingback: Chardonnay Sole 2007, Cramele Recas | Printre Vinuri
Pingback: Rose Frunza 2011, Cramele Recas | Printre Vinuri
Aseară am băut şi eu acest vin. Descrierea ta este asemănătoare cu a ta, doar că eu aş adăuga nişte arome de miere de salcâm şi miez de nucă. Nu ştiam de unde provine gustul lemnos, şi n-am vrut să fiu naiv crezând că a fost baricat. Dar dacă şi tu crezi acest lucru, atunci poate fi aşa.
Oricum, un vin dens, echilibrat din toate punctele de vedere. A trebuit să-l răcesc foarte bine ca alcoolul să nu iasă în faţă.