Nu mai participasem la o degustare organizata de Crama Basilescu de o gramada de timp. Nu-i vorba, avusesem ocazia sa ma intalnesc cu vinurile lor in cadrul festivalurilor si targurilor de vin din ultimii ani asa ca stiam care le sunt noutatile din portofoliu. Ultima data le-am “verificat” si degustat in cadrul Vinvest 2013 si daca nu ma insel erau in linii mari aceleasi cu cele din 2012. De atunci (din aprilie 2013) mai aparuse o noutate in gama Eclipse (o Feteasca Neagra 2011), insa in gamele superioare situatia se prezenta identic: aceiasi Ingeri din micul Paris si aceiasi doi Golemi. Asa ca vestea unei degustari organizate de Crama Basilescu la Enoteca Millesime din Oradea m-a bucurat si surprins deopotriva.
In paranteza fie spus, a fost probabil ultima degustare la care Gabriel Lacureanu a fost prezent ca vinificator al Cramei Basilescu, dupa doar cateva saptamani de la eveniment, urma sa primesc un mesaj din partea lui si sa aflu ca recolta din 2013 il va gasi in crama celor de la Intervitt. Alaturi de el, prezent la Enoteca Millesime din Oradea, a fost si neobositul Florin Preda, responsabil cu vanzarile si distributia vinurilor Cramei Basilescu.
Spre dezamagirea mea fisele de degustare nu au cuprins foarte multe noutati, insa faptul ca vinurile sunt realizate intr-o maniera ce vizeaza mai degraba pastrarea lor pe termen lung, decat consumul imediat a transformat degustarea intr-o experienta interesanta. Nu pot sa nu amintesc faptul ca in timpul degustarii s-a discutat despre etichete si concepte, despre avocatul Basilescu si Bucurestii Noi, despre Ingeri si Golemi, despre stiluri de vinificare si nopti nedormite in cautarea cupajului perfect.
S-a inceput cu o Feteasca Alba 2011 din gama Ingerii din micul Paris. Un vin obtinut din struguri de pe o plantatie de 30 de ani, vinul fiind realizat prin asamblarea unei fractiuni de 7% de Feteasca Alba ce a trecut printr-un batonaj in barrique. Si intr-adevar vinul e rezultatul unei lucraturi magistrale: arome florale fine, dublate de arome de fructe (pere verzi si miez de nuca cruda), cu note de ardei gras si subtile adieri afumate, in timp ce gustul e plin, cu aciditatea la locul ei si cu un post-gust amarui, elegant. Avand in vedere modul in care a evoluat, tind sa cred ca cine va pastra cateva sticle pentru inca unul sau doi ani (curajosii ar putea incerca chiar mai mult) s-ar putea sa descopere o Feteasca Alba cu un buchet foarte interesant.
Singura noutate de pe fisa de degustare a fost Golem Alb 2011, degustat in avampremiera, vinul nefiind inca disponibil pe piata. Un amanunt interesant pe care Gabi ni l-a dezvaluit a fost ca 10% din asamblajul de struguri Chardonnay, Riesling Italian si Fetasca Alba fermentati impreuna (!) a fost tinut in butoaie de lemn nears. Aromele acestui vin amintesc de fructe coapte dulci (pere, gutui) avand in subsidiar si niste accente exotice (ananas, mango), in vreme ce gustul e plin, corpolent, cu alcoolul si aciditatea inca neintregrate complet, dar cu un suprinzator post-gust picant. Golem Alb? Mai degraba Moby Dick! Foarte curios sa vad cum se va prezenta acest monstru alb cand va ajunge pe rafturi. Cel putin la cum arata acum cred ca o evolutie la sticla de 4-5 ani i-ar prinde tare bine.
A urmat Rose 2011 din gama Ingerii din micul Paris. Am mai scris despre aceasta Feteasca Neagra vinificata rose cu un grad de 14.5% alcool in urma cu un an. De atunci, in gust au aparut note dulcege de capsuni supracoapte, visine din dulceata, pastrand insa nota aceea vegetal-ierbala. Gustul e plin, rotund, cu o dulceata data de glicerol, cu aciditate buna si final astringent – amarui. Daca in 2012 cand l-am gustat prima data vinul era o contradictie in sine acum parca am inceput sa inteleg ce vrea. De rezistat ar mai rezista, dar cat?
Feteasca Neagra 2009 din aceeasi gama Ingeri din micul Paris a fost asteptata cu nerabdare sa ajunga in pahare de catre majoritatea participantilor. Nu stiu cati dintre cei care citesc acest blog au gustat bomboanele Bucuria, produse in republica Moldova si anume sortimentul acela cu prune uscate trase in ciocolata. Daca ati avut ocazia atunci stiti ce arome are aceasta Feteasca Neagra. Ar mai fi de adaugat ca gustul fructuos aminteste de mure si coacaze negre, are o corpolenta medium-body si pe final intra in scena o serie de taninuri picante. Unde stiu eu costa 69 de lei si am lasat vorba sa-mi fie puse de-o parte cateva sticle, ca sa am cu ce face o orizontala de Feteasca Neagra anul viitor.
Nu putea lipsi de la intalnire Golem Rosu 2008. 15% Merlot, 30% Cabernet Sauvignon (baricat si nebaricat), 55% Feteasca Neagra (baricat si nebaricat), struguri culesi la innobilarea boabelor. Nas complex de fructe negre coapte, invaluite in pudra de cacao si glazura de ciocolata, peste care cineva a mai scapat niste condimente usor picante. E de prisos sa spun ca trebuie transvazat si aerisit in decantor vreo 2-3 ore. Gustul e unul cu atac puternic, cu aciditate ridicata, cu taninuri robuste si ferme in partea a doua, ca pe final intreg acest ansamblu neimblanzit sa devina catifelat si intens. Mai are rost sa spun ca ar trebui pus in pivnita langa Cuvee Charlotte si Flamboyant?
Ultimul vin inscris pe fisa de degustare a fost Busuioaca de Bohotin 2011. Dintre toate vinurile degustate, acesta a parut ca a suferit cele mai multe schimbari. Desigur, pastreaza inca o serie de note aromatice, insa acestea se manifesta diferit, aducand mai degraba a dulceata de portocale si miere. Gustul e dulce, rotund, dar bine echilibrat de aciditate, finalul avand o tenta tonica.
After-hours, dupa incheierea degustarii, am degustat intr-un cerc restrans doua probe aduse de Gabi Lacureanu din ceea ar urma sa devina Golem Rosu 2011. Le-am degustat comparativ si surpriza a fost cu atat mai mare cu cat (pe cat de diferite pareau in gust), aceasta diferenta era facuta doar de un procent de 5% Merlot. Am sesizat astfel doua directii majore: una orientata inspre fruct copt si oarecum cu o baubilitate mai mare (asta in conditiile in care taninurile si aciditatea erau foarte “up & running”) si cealalta care viza un vin mai auster, mai tenebros, care se deschide mai greu si care e mult mai dur si mai greu palatabil. In perceptia lui Gabi, viitorul Golem Rosu ar trebui sa arate mai degraba conform celei de a doua variante, dar ca pana la urma cursa intre cele doua este deschisa. Dat fiind ca intre timp Gabi Lacureanu nu mai este vinificatorul Cramei Basilescu, nu cred ca vom sti vreodata care din cele doua cupaje va deveni Golem Rosu 2011. Asa cum nu vom sti nici daca se va intampla vreodata ceva cu acel fabulos Cabernet Sauvignon ascuns undeva in maruntaiele Cramei Basilescu.
Pingback: Feteasca Alba Ingeri din Micul Paris 2011, Crama Basilescu | Printre Vinuri