In ultimii 10 ani soiul romanesc de struguri Feteasca Neagra a inregistrat o crestere semnificativa atat in popularitate cat si in calitate, vinurile rosii obtinute din acest soi ajungand sa fie varfuri de lance pentru anumiti producatori de vinuri din Romania, atat din punct de vedere al calitatii cat si al preturilor. Daca la inceput in categoria premium, vinurile obtinute din Feteasca Neagra au fost folosite in cupaje sau asamblaje alaturi de Cabernet Sauvignon si Merlot, treptat au aparut in aceasta categorie si vinuri obtinute 100% din Feteasca Neagra. Tot mai multi specialisti din lumea vinului (in special din strainatate) au vazut in Feteasca Neagra principalul motor care ar putea propulsa imaginea vinurilor romanesti la export, soiul avand potentialul de a reprezenta Romania dupa modelul Carmenere – Chile, Malbec – Argentina, Pinotage – Africa de Sud. Insa pentru a pune in functiune acest motor e imperios necesar sa stim cum functioneaza, care sunt conditiile in care el poate dezvolta maximul de putere si care sunt atributele care il caracterizeaza si il individualizeaza.
Dintr-o ambitie personala de a intelege si cunoaste Feteasca Neagra am luat initiativa de a organiza in colaboare cu Enoteca Millesime din Oradea, o serie de degustari comparative cu vinuri obtinute 100% din Feteasca Neagra. Seria se numeste Best of Feteasca Neagra iar primul episod s-a desfasurat in seara de luni 18 februarie.
Best of Feteasca Neagra Partea 1 a inceput cu prezentarea catorva informatii pe care le-am descoperit ca urmare a unui studiu invidual despre soiul de struguri Feteasca Neagra.
Asadar, ce stim despre Feteasca Neagra?
Feteasca Neagra este un soi vitis vinifera, realizat prin selectie populara, facuta in timp, din vita salbatica de padure (vitis silvestris) si cultivata se pare de daci (sau predecesorii lor) pe un areal cuprins intre Carpati si Nistru. Centrul viticol in care se spune ca s-ar fi “nascut” Feteasca Neagra este localitatea Uricani, aflata in apropiere de Iasi. De altfel soiul a fost cultivat pentru o perioada foarte indelungata de timp in aceasta regiune viticola – a Dealurilor Moldovei ajungand destul de tarziu in Muntenia, Oltenia si Dobrogea iar mai nou in Banat, Transilvania si Crisana. In prezent soiul e plantat in toate regiunile viticole, insa pe o suprafata extrem de redusa. Suprafata plantata cu Feteasca Neagra existenta in Romania in anul viticol 2010-2011 conform Potentialului de productie editat de ONVPV este de 2348,91 ha.
In functie de arealul in care a fost cultivata Feteasca neagra a fost cunoscuta in popor si sub alte denumiri (sinonime) cum ar fi: Poama fetei negre, Pasareasca neagra, Coada randunicii.
In ceea ce priveste caracterizarea vitei-de-vie din soiul Feteasca Neagra cea mai cuprinzatoare descriere pe care am gasit-o e realizata de Dr. Ing. Ion M. Pusca in cartea Vechi soiuri romanesti de vita de vie: “Datorita vigurozitatii sale, cresterea excesiva a lastarilor, franeaza uneori diferentierea normala a mugurilor de rod. De aceea, pentru obtinerea unei productii medii de 7.000 – 9.000 kg, struguri la hectar, Feteasca neagra se recomanda a se cultiva pe forme semiinalte, cu un numar mare de muguri (ochi de iarna) ce poate ajunge pana la 60-80 de muguri pe butuc. Acestia au rolul de a frana cresterea buimaca a lastarilor, favorizand astfel diferentierea mai buna a mugurilor de rod. Incarcatura de muguri trebuie repartizata pe coarde lungi (ramuri in varsta de un an), fiecare coarda asigurand un numar de 12 pana la 18 muguri. Strugurii soiului Feteasca neagra se matureaza deplin incepand cu decada a doua a lunii septembrie, reusind sa acumuleze suficiente cantitati de zaharuri (200-220 g/l) pentru obtinerea vinurilor de calitate superioara. Recoltati mai tarziu, la supra maturare, pot ajunge pana la 260-270 g zaharuri si pot da vinuri rosii de o aleasa calitate. Aciditatea totala a strugurilor este foarte buna, pentru un soi rosu, variind intre 4,5 pana la 6 g/l, exprimata in acid tartric.” Ar mai fi de adaugat ca soiul are o rezistenta buna la ger si seceta insa necesita o permanenta grija, fiind indicata o taiere regulata a vitei-de-vie, pentru a-i creste rezistenta.
Datorita acestor particularitati, soiul nu e foarte agreat de viticultori, iar lipsa unor studii si teste cu privire la alegerea portaltoiului, la locul si modul de plantare e principala cauza pentru care soiul e cultivat pe o suprafata atat de redusa. Totusi, in ultimii ani statiunile si centrele ce cercetare din tara (care nu sunt chiar intr-o moarte clinica dupa cum ar crede unii) au reusit dezvoltarea mai mai multor clone de Feteasca Neagra. Conform Catalogului oficial al soiurilor de plante de cultura din România pentru anul 2012 editat de Institutul de Stat pentru Testarea si Înregistrarea Soiurilor din Romania exista urmatoarele clone inregistrate de Feteasca Neagra:
Feteasca neagra 7 Od – Odobesti
Inregistrata in 2005
Autori: Arina Oana Antoce
Feteasca Neagra 6 St – Stefanesti
Inregistrata in 2008
Autori: Popa Camelia, Radulescu Ion.
Feteasca Neagra 9Mf – Murfatlar
Inregistrata in 2009
Autori: Aurora Ranca, Ana Negrau, Victoria Artem, Petru Bolos
Feteasca Neagra 4 Vl – Valea Calugareasca
Inregistrata in 2006
Autori: Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Valea Calugareasca
Feteasca neagra 10 Pt – Pietroasele
Inregistrata în 2008
Autori: Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Pietroasa
Feteasca neagra 21 Cot. – Cotnari
Inregistrata în 2009
Feteasca neagra 44 Th.
Inregistrata in 2008
In mod particular, un numar destul de mare de studii de cercetare ce au avut ca tema Feteasca Neagra au fost realizate sau coordonate de d-na Arina Oana Antoce, cadru didactic la Facultatea de Horticultura Bucuresti. In plus, o lucrare care mi-a atras in mod deosebit atentia este teza de doctorat Studiul calitatii vinurilor obtinute din soiul Feteasca neagra in centrul viticol Vale Calugareasca in functie de tehnologiile de cultura folosite a lui Andrei Marin de la USAMV Iasi.
Referitor la vinurile obtinute din Feteasca Neagra, Dr. Ing. Ion M. Pusca le caracterizeaza dupa cum urmeaza: “Vinificata in sec, Feteasca Neagra da vinuri cu o tarie alcoolica medie de 12 – 12.5%. Cand strugurii sunt culesi toamna tarziu, intr-un stadiu avansat de stafidire, datorita zaharurilor acumulate, se obtin vinuri cu pana la 14% alcool si chiar mai mult. Vinurile sunt bine colorate, avand o culoare rosie ce poate varia de la rosie – rubinie stralucitoare, pana la rosie intensa cu nuante rubinii. Aroma vinurilor obtinute din soiul Feteasca neagra este placuta, complexa si originala, contribuind la aceasta si aroma strugurilor din care provin si aminteste de cea a coacazelor negre sau sugereaza mirosul de prune uscate. Gustul, ce aduce parca a mura, este, in general, echilibrat, consistent si viguros. Aciditatea potrivita, caracteristica soiului, intervine benefic, lasand in urma o amintire placuta si persistenta. Vinul obtinut din Feteasca neagra castiga mult calitativ prin maturare in butoaie de lemn (pana la 2-3 ani) si prin invechire la sticle (pana la 10 ani). Aceste perioade de timp depind mult si de locul unde este cultivat soiul.”
Stabilirea tipicitatii soiului Feteasca Neagra si recunoasterea vinurilor obtinute din acest soi in cadrul unor degustari in orb, le-a dat de furca si degustatorilor mai versati. Experimentatul Viorel Stoian marturisea ca ani de zile l-a recunoscut prin eliminare: “Are caracterul salbatec al Cabernet-ului Sauvignon? Nu. Are finetea si aroma de zmeura a vinului de Merlot? Nu. Atunci daca este bine colorat, daca este amplu, catifelat, armonios, daca e corpolentm atunci trebuie sa fie Feteasca Neagra.” Recunoasterea tipicitatii a venit mai tarziu. In Marea carte de degustare a vinurilor, d-l Viorel Stoian puncteaza faptul ca vinul obtinut din Feteasca Neagra are un caracter olfactiv specific, care sugereaza mirosul de prune uscate, castigand prin invechire usoare nuante de scortisoara.
In incercarea de a stabili tipicitatea soiului, d-na Arina Oana Antoce a organizat in 2007 un studiu intitulat Particularities of wines of the Romanian variety Feteasca neagra, care a pornit de la analiza senzoralia a 32 de probe de Feteasca Neagra. Concluziile acestui studiu au fost urmatoarele: “[…] în anii buni si bine vinificat, soiul prezinta un potential bun. […] cu toate acestea, au existat diferente destul de mari care, pe de o parte indica o mare versatilitate, dar de asemenea, par sa sublinieze faptul ca Feteasca Neagra nu dispune de o imagine puternica, caracteristica si prin urmare, este uneori dificil de diferentiat. In scopul de a prezenta Feteasca Neagra ca un soi românesc cu adevarat valoros, trebuie elaborate o serie de detalii pentru a avea o identitate clara.”
Partea practica a Best of Feteasca Neagra Partea 1 a presupus degustarea a sase vinuri de Feteasca Neagra din 2008 – Orizontala 2008 Feteasca Neagra si degustarea a 3 ani consecutivi de Feteasca Neagra Hyperion produsa de Cramele Halewood – Verticala 2008-2010 Feteasca Neagra Hyperion.
Am ales 2008 pentru ca anul a fost unul echilibrat si bun in majoritea podgoriilor si pentru ca in acest an au aparut destul de multe exemplare de Feteasca Neagra in gamele premium (+10 euro). In cadrul orizontalei am urmarit recunoasterea tipicitatii soiului: prune uscate / coacaze negre precum si principalele trasaturi ale gustului.
Fiecare dintre cei 9 participanti a primit cate o mapa ce a inclus fisele tuturor vinurilor din degustare. Fisele vinurilor au fost completate de catre reprezentantii cramelor care au produs vinurile, dupa ce in prealabil le-am solicitat acest lucru. Cu exceptia celor de la DAVINO, care au fisa disponibila on-line. Le puteti vizualiza in cele ce urmeaza:
Feteasca Neagra Prince Stirbey 2008, Agricola Stirbey
Feteasca Neagra Purpura Valahica 2008, DAVINO
Feteasca Neagra Swallowtail 2008, Vinarte
Feteasca Neagra Ancestral 2008, Crama Basilescu
Feteasca Neagra Prestige 2008, Domeniul Coroanei Segarcea
Feteasca Neagra Hyperion 2008, Cramele Halewood
Feteasca Neagra Hyperion 2009, Cramele Halewood
Feteasca Neagra Hyperion 2010, Cramele Halewood
Toate vinurile au fost deschise si aerisite in sticla pentru o perioada de 3 ore, dupa care au fost transvazate si aerisite in decantor pentru inca o ora.
Feteasca Neagra Prince Stirbey 2008, Agricola Stirbey
E printre putinele Fetesti Negre produse de Oliver Bauer (mai exista una din 2006). Nasul inchis si alcoolic la inceput se deschide treptat, in note de fructe negre (un mix de mure, afine, prune uscate, coacaze) destul de coapte trase in ciocolata, caramel si cacao la care se adauga si niste condimente. In gust e subtirel, cu taninuri moi.
Feteasca Neagra Purpura Valahica 2008, DAVINO
Nasul reductiv si inchis la inceput, a scos la iveala prune uscate pudrate din belsug cu piper negru. A fost printre cele mai tipice mirosuri de Feteasca Neagra resimtind o influenta ceva mai redusa a aromelor colaterale provenite din barrique-urii. Gustul e foarte bine structurat – un sistem dual de taninuri ferme si aciditate sustinuta, care persista pe interiorul obrajilor.
Feteasca Neagra Swallowtail 2008, Vinarte
2008 a fost ultimul an in care Vinarte a produs Feteasca Neagra Swallowtail. Vinul avea usoare tente caramizii pe contur, culoarea indicand oarecare semne de oboseala. S-a deschis progresiv, pe final etaland un nas de fructe negre in care predomina prunele afumate in plus aparand si note subtile de scortisoara si cuisoare. Gustul e ceva mai subtirel, cu un plus de aciditate si taninuri mai ascutite.
Feteasca Neagra Ancestral 2008, Crama Basilescu
Singurul vin cu indicatie CIB (Cules la Innobilarea Boabelor). Nasul e incarcat, cu multe fructe negre – unele supra-coapte, alte ajunse deja gemuri dar si cu o glazura fina de ciocolata, cafea si scortisoara. E un fel de best of both worlds: fruct & barrique. O caracteristica a multor vinuri mari din Lumea Noua. Gustul e si el dens, greu, gliceros, corpolent si concentrat, cu taninuri dulci & aciditate fructuoasa. Desemnat cel mai bun vin al serii, dar dupa cum comentau unii dintre participanti, tinde sa devina obositor.
Feteasca Neagra Prestige 2008, Domeniul Coroanei Segarcea
Nasul e dominat intr-un procent destul de mare de aromele de whisky-cream, lemn prajit si ciocolata cu lapte ce provin din pastrarea in barrique-uri de stejar frantuzesc. Lipsesc aromele primare care dau caracterul soiului. Gustul e relativ echilibrat, avand o corpolenta scazuta-medie, cu taninuri dulcege si aciditate moderata.
Feteasca Neagra Hyperion 2008, Cramele Halewood
Nu am mai intalnit nici un vin (daramite o Feteasca Neagra) care sa aiba mirosul pe care il are acest vin: medicament (nu-mi amintesc exact ce, dar il luam in copilarie si era absolut dezgustator), mentol, eucalipt. Probabil daca mi-ar fi fost servit in alte circumstante as fi considerat vinul defect si l-as fi refuzat. La fel ar fi facut si ceilalti participanti. Am avut curajul sa-l gust si am descoperit un vin cu o structura buna, cu taninuri bine pozitionate pe o aciditate fructuoasa, cu margini mentolate. Inainte de a servi urmatorul vin am mirosit decantorul in care mai ramasese f. putina Feteasca Neagra Hyperion 2008 si am ramas socat – decantorul miroasea a prune afumate la care se adaugau o serie de mirosuri pamantii de frunze uscate si trufe. Le-am dat si celorlalti decantorul si reactia a fost aceeasi: din decantor vinul mirosea incomparabil mai bine. Am turnat si acei cativa zeci de ml de vin din decantor intr-un pahar curat pentru a descoperi din nou socati ca in pahar vinul mirosea tot a medicament. Un vin enigma.
Feteasca Neagra Hyperion 2009, Cramele Halewood
Nas incarcat de fructe negre supra-coapte indulcite de tentele vanilate provenite din pastrarea in barrique-uri. Gustul e destul bine structurat – are taninuri condimentate, usor alcoolice, aciditate cat trebuie, fructuozitate, corpolenta peste medie. Dintre Festetile Negre Hyperion a fost cel mai reusit exemplar.
Feteasca Neagra Hyperion 2010, Cramele Halewood
Nasul e ceva mai inchis, cu nuante vegetal-pamantii, care amintesc de caracterul tenebros intalnit la varianta din 2008. Gustul isi cauta inca echilibrul – taninurile si aciditate inca nu s-au inteles pe deplin. E un vin lansat pe piata la finele anului trecut si care e inca tanar in exprimare.
Cel mai apreciat vin al serii a fost F.N. Ancestral Crama Basilescu, urmat de F.N. Purpura Valahica DAVINO si F.N. Swallowtail Vinarte. Punctajele participantilor pentru vinurile ce au compus Orizontala 2008 FN au fost structurate si centralizate in tabelul de mai jos.
| Nr. crt | Brand | Producator | BS | SS | LL | BG | DT | VS | IC | BB | Medie |
| 1 | Prince Stirbey | Agricola Stirbey | 80 | 83 | 78 | 87 | 84 | 76 | 81 | 88 | 82,13 |
| 2 | Purpura Valahica | Davino | 82 | 86 | 83 | 92 | 88 | 87 | 91 | 90 | 87,38 |
| 3 | Swallowtail | Vinarte | 79 | 74 | 88 | 88 | 87 | 78 | 83 | 87 | 83,00 |
| 4 | Ancestral | Crama Basilescu | 85 | 92 | 83 | 94 | 92 | 90 | 97 | 92 | 90,63 |
| 5 | Prestige | DC Segarcea | 76 | 73 | 82 | 83 | 84 | 69 | 80 | 83 | 78,75 |
| 6 | Hyperion 2008 | Halewood | 83 | 71 | 69 | 81 | 82 | 76 | 94 | 80 | 79,50 |
Concluzii:
Caracterul tipic al vinurilor din categoria premium si super-premium realizate din Feteasca Neagra, dat de fructe negre – prune uscate / coacaze negre se regaseste sub diverse forme (coapte, supra-coapte, gem sau magiun) in majoritatea vinurilor. In toate cazurile acest caracter e “imbracat” de notele de barrique (care in functie de provenienta si gradul de ardere variaza de la vanilie la ciocolata neagra si cacao).
In gust exista diferente destul de mari la nivelul corpolentei in functie de zona de provenienta – Segarcea si Dragasani dau vinuri mai subtiri, pe cand in Dealu Mare vinurile au o structura mai ampla, corpolenta peste medie, taninuri bine conturate si o tusa picanta ceva mai intensa.
P.S.
Mihai Vasile (aka Berbecutio) a organizat cu cateva zile in urma o degustare cu tema – Feteasca Neagra 2008. Va invit sa cititi si impresiile lui.
N-ați fi chemat și provincia..
Felicitari , frumoasa degustarea !
observ ca lipseste Principele R, de la Halewood si La putere 2007 !
In cadrul unei Orizontale 2008 si a unei Verticala Hyperion 2008-2010 nu aveau cum sa fie prezente Principele R – o FN din 2009 sau La Putere din 2007.
Te salut,Bogdane, cum de nu ai bagat in Orizontala si SERVE,Terra Romana 2008?
Pentru ca din punct de vedere al pretului, FN Terra Romana se afla in gama memium, ori selectia pe care o facusem era premium si super-premium. Anul viitor ma gandesc sa repet evenimentul cu vinuri din 2009 grupate pe 2 game diferite – medium si premium, nu de alta dar pentru o singura seara s-ar strange prea multe vinuri.
Buna ziua,
Referitor la degustarea de Feteasca Neagra pe care ati organizat-o in data de 18 feb 2013, dorim sa facem unele precizari.
Am fost surprinsi de punctajele vinurilor degustate, inclusiv de punctajul pentru vinul nostru – 76p. In aceeasi perioada, am avut si noi o degustare cu consultanta noastra, dna Ghislaine Guiraud, profesor de analiza senzoriala la Universitatea din Montpellier, iar evaluarea a fost cu totul si cu totul diferita. La unul dintre vinuri am gasit un defect ( miros de muscata), care din pacate, nu ar mai trebui sa se gaseasca la un vin in zilele noastre avand in vedere tehnologia si nivelul de vinificatie la care s-a ajuns. Nu am dori sa precizam numele vinului respectiv.
Nu v-am raspuns imediat deoarece asteptam punctajul pentru vinul nostru de la Robert Parker. Vineri, 1 martie, au fost publicate punctajele si recenziile realizate de echipa dlui Robert Parker pentru vinurile noastre, inclusiv pentru Feteasca Neagra 2008, gama Prestige: 87 de puncte. Printr-o fericita coincidenta, toate aceste degustari au avut loc in acelasi interval de timp. Pentru recenzia completa, va rog accesati: http://www.erobertparker.com/newsearch/winesByArticle.aspx?Sourceissue=205&sortField=Publication
Aceasta nu este singura confirmare de nivel pentru acest vin: in 2011 – argint la Vinalies Internationales la Paris, argint la Femmes et Vins du Monde, Monaco in aprilie si la Wine &Spirits Wholesalers Association, SUA si aur in septembrie 2012,cu 5 luni in urma de la momentul actual, la China Wine Awards care s-au desfasurat la Hong Kong.
Buna ziua doamna Alstani,
Va felicit pentru realizari, sunt intr-adevar niste rezultate deosebite. Cat priveste degustarea pe care am organizat-o la Oradea cu un colectiv de pasionati, tin sa subliniez ca a avut in primul rand un scop educativ in care am incercat sa observam tipicitatea acestui minunat soi romanesc. Nu a fost vreun concurs intre vinurile degustate.
Asa cum sunt sigur ca stiti deja gusturile sunt personale, iar oamenii care au fost prezenti la degustare sunt acea patura de consumatori avizati care cheltuie sume considerabile de bani pe vinuri si investesc timp in imbogatirea cunostintelor. Pana la urma ei sunt cei carora dumneavoastra va adresati si ei sunt cei pentru care faceti eforturi de imagine.
Regret ca va nemultumeste rezultatul degustarii, dar acestea au fost parerile noastre si am tinut sa mentionez fiecare persoana ce nota a dat tocmai pentru a face acest proces cat mai transparent. Respect intru totu rezultatul analizelor dumneavoastra asa cum stiu ca si dumneavoastra veti respecta parerile noastre.
Va multumesc pentru atentie, e important sa stiu ca parerea mea conteaza si blogul in care investesc atata pasiune si timp este citit.
Mult succes!
Buna ziua,
Va multumesc pentru raspuns, dar, dupa ce v-am trimis mailul am incercat sa postam raspunsul nostru pe blogul dvs; era pana la urma un drept la replica si ne interesa sa fie facut public. Din pacate nu am reusit, spre deosebire de alte blogguri unde reusim sa comunicam in mod corect.
Va felicitam pentru evenimentul pe care l-ati organizat, asa cum spuneati in scop educativ. Precizati ca nu a fost un concurs intre vinurile degustate, dar au existat punctaje care duc cu gandul la o ierarhizare. Stim ca gusturile sunt personale, subiective, mai mult sau mai putin cunoscatoare, dar tocmai acesta este sensul participarii la o degustare in scop educativ, cu conditia ca cel care ofera educatia, sa fie si cunoscator. Altfel, este pacat pentru acesti oameni “care cheltuie sume considerabile de bani pe vinuri si investesc timp in imbogatirea cunostintelor”.
Nu am spus ca suntem nemultumiti de rezultatul degustarii, ci doar surprinsi. Nu ne deranjeaza parerile invitatilor dvs, ci sensul pe care dvs l-ati dat degustarii. Tocmai pentru ca ne dorim ca acesti oameni sa fie clienti Domeniul Coroanei, nu putem respecta tipul de degustare pe care ati organizat-o.
In ce priveste atentia pe care v-am acordat-o, consideram ca este necesar sa urmarim tot ceea ce se scrie sau se publica despre Domeniul Coroanei Segarcea pentru a putea interveni cu lamuririle necesare.
Succes si dvs!
Mie mi se pare alarmant ca nu intelegeti un fapt simplu:
nici Ghislaine Guiraud si nici Robert Parker n-o sa va cumpere vinul. Ci noi (adica chiar noi si altii ca noi, inclusiv cei care au fost la degustarea lui Bogdan si au punctat cum au punctat). Iar daca singurul mod in care reactionati sunt comunicatele de presa cu laude pompoase si nu prea sustinute de realitate si luatul la rost al unuia care nu face decat sa transpuna, sau sa relateze o situatie pe care nu el a cauzat-o (in acest caz punctele date si de ceilalti participanti), ma tem ca aveti o problema de fixare a principiilor comunicarii cu publicul si presa de specialitate.
Nu trebuie sa va alarmati deloc: asa cum reiese din ce am scris anterior, nu am luat la rost pe nimeni. Ne-am adresat in primul rand cititorilor, carora am dorit sa le aducem la cunostinta informatii pe care poate nu le stiau. Punctajele la care noi am facut referire sunt obtinute la Robert Parker sau la concursuri internationale. Nu puteti contesta recunoasterea lor pe plan mondial! Nu le comunicam pentru a ne lauda cu ele – este o problema a dvs de interpretare. Performantele Domeniului Coroanei Segarcea sunt pana la urma si performantele Romaniei.
Ne vom opri aici, nu vom mai da curs polemicii care s-a iscat, timpul cititorilor e mult prea pretios si nu in acest fel ii ajutam.
Pingback: Zece fete negre | Vinul din Cluj