Incep sa cred ca acest blog ar fi trebuit sa se numeasca Vinul de Joi, pentru ca mai toate evenimentele enologice (degustari si prezentari de vinuri) la care particip au loc in aceasta zi a saptamanii. Asadar, joi seara am fost invitat de catre Centrul de Cultura si Civilizatie al Vinului – Enoteca Millesime la deschiderea restaurantului La Nuova Galleria din Oradea. Evenimentul se anunta a fi nu doar o degustare, ci un adevarat maraton gastronimic! Liviu Balint, creative manager-ul centrului, m-a avertizat din timp: “Impreuna cu cei de la restaurantul La Nuova Galleria vom prezenta 12 vinuri, fiecare insotit de catre un preparat culinar deosebit”. Nu am putut rezista acestei provocari gastro-enologice si am dat curs invitatiei, fiind prezent la ora 19.00 la adresa indicata: strada Madach Imre, nr. 1-5, langa Teatru de Stat Oradea.
La Nuova Galleria se afla de fapt la aceeasi adresa si in aceeasi locatie unde se afla mai vechiul restaurant La Galleria, insa schimbarea administratiei a dus (ca in mai toate cazurile) si la schimbarea numelui restaurantului. Cu toate acestea restaurantul nu si-a schimbat specificul bucatariei: italo-mediteranean. De cum ii pasesti pragul La Nova Galleria iti transmite aerul unui restaurant de familie din celebra peninsula cu forma de cizma, in care barbatul se asigura ca invitatii lui se simt bine, in vreme ce nevasta sa tine in mana bucataria.
Cei ce citesc acest blog stiu cate ceva despre Centrul de cultura si civilizatie al vinului – Enoteca Millesime. Am sa fac totusi un scurt rezumat al activitatii lor de pana acum. Infiintat la inceputul lunii mai 2010 de catre Dorin Popa (vicepresedinte ADAR) si omul de afaceri Cristian Drimba, centrul s-a dorit a fi un catalizator al iubitorilor de vin, provocand prin fiecare eveniment organizat la noi senzatii si experiente senzoriale. In cele trei luni de la infiintare centrul a fost printre altele gazda unor degustari de vinuri in avanpremiera oferite de catre Crama Basilescu, Crama Oprisor si Crama Budureasca. Prezentul eveniment organizat impreuna cu restaurantul La Nuova Galleria avea sa fie el insusi un rezumat al vinurilor degustate si prezentate de centru pana acum.
Startul periplului gastro-enologic l-a dat urmatorul “aperitiv”: creveti toastati cu susan si creveti flambati in cognac, serviti alaturi de un pahar de vin spumant Rhein Extra Sec de la Cramele Halewood. Clinchet de pahare! Bine ati venit! Bine v-am gasit!
Au urmat fasii de sepie pe frunze de rucola, ce au venit insotite de aromele discrete si proaspete de citrice ale Francusei de Cotnari din 2009.
Parada vietatilor marine a continuat cu o salata de caracatita cu cartofi natur ce a fost sustinuta de prospetimea si aciditatea sprintara a “misterioasei” Fetesti Albe 2009 de la Budureasca.
De la aceasta reprezentatie mediteraneana nu putea lipsi sote-ul de midii, ce a purtat o discutie complementara cu Riesling-ul Italian Unique 2008 produs de Crama Basilescu. Asocierea a fost apreciata de catre comesenii mei pentru modul in care glicerolul vinului a completat si a pus in evidenta aciditatea sote-ului de tomate.
Au urmat tandemuri din ce in ce mai elaborate: Costa Esmeralda – pe baza de creveti cu farfale in acompaniament cu armonioasa Solo Quinta 2009 de la Cramele Recas. Marturisesc ca e pentru intaia oara cand gust acest cupaj inedit realizat de catre Hartley Smithers, vinificator la Cramele Recas. Vinul impresioneaza prin multitudinea de arome complexe in care fructele rosii de padure se intalnesc cu pepenele galben, cu piersicile si cu alte fructe ce vor fi descoperite cu siguranta intr-o degustare viitoare.
Fara indoiala, preparatul meu preferat din prima jumatate a meniului – destinata carnurilor albe – a fost penne cu caviar si icre de somon servit alaturi de exceptionalul Rose Terra Romana de la SERVE. Nu sunt un mare fan al caviarului (intotdeauna l-am considerat un exponent al luxului opulent) si nici al rose-ului (multa vreme am crezut ca e vinul preferat al studentelor de la Litere), insa aceasta asociere m-a facut sa-mi revizuiesc complet atitudinea. Daca in loc de penne ar fi fost servite pe o felie subtire si crocanta de paine, m-as fi crezut la vreun dineu pe Croazeta inconjurat de fotomodele! Je le jure!
Dupa parada “haute couture” descrisa mai sus urmatorul preparat culinar s-a aflat intr-un con de umbra. Tris de la chef: creveti flambati cu cognac, somon si peste sarat, servit impreuna cu Rose-ul din gama Eclipse al celor de la Crama Basilescu.
Sorbetto al limone (crema de sampanie cu inghetata de lamaie) a reprezentat un scurt intermezzo necesar pentru a face trecerea spre preparatele ceva mai consitente si spre vinurile rosii.
Nu pot sa nu dezvalui ca inca de la inceputul cinei am tras cu ochiul la vinurile rosii pe care le decantau ospatarii. Odata ce am zarit etichetele am devenit nerabdator asemeni unui copil in noaptea din ajunul Craciunului.
Gustarea italiana (gorgonzola, speck, salam dulce si salam picant) a fost urmata de o portie de trofie cu gorgonzola, speck si nuci, insotita de neaosa Cadarca de la Minis, editia Reserve din 2006. Am mai avut ocazia sa ma intalnesc cu respectivul vin cu ocazia deschiderii Centrului de Cultura si Civilizatie a Vinului si parerea a ramas neschimbata: un vin corpolent, dominat de arome de fructe negre de padure, pigmentate cu note de baric si taninuri hotarate asemeni unguroaicelor din Crisana.
Lucrurile incep sa ia amploare: tagliatele cu ragu de caprioara presarate cu parmezan alaturi de Dragaica Rosie 2008 de la Crama Oprisor. Toscana Salbatica intalneste Oltenia Profunda! Ce gust are tabloul acestei intalniri? Imaginati-va o femeie puternica, voluptoasa, bine definita – o amazoana, ce vaneaza o caprioara tanara, delicata dar in acelasi timp agila si iute. Intreg ansamblul de senzatii este complementar, totul se intrepatrunde perfect de parca vinul a fost creat special pentru acest ragu cu carne de caprioara: plin, rotund, catifelat, cu arome complexe de fructe negre, prune, fum, ciocolata, condimente.
Ce vin putea fi asezat la finalul acestei liste, daca nu cel mai “in voga” vin premium romanesc, daca e sa dam crezare blogurilor autohotone de vin. Friptura de caprioara la cuptor cu masline a venit insotita de Cuvee Uberland 2007 de la Cramele Recas. Da, chiar el! L-am pandit sporadic de cand a parasit sticla si a fost asezat in decantor, unde a stat nu mai putin de 4 ore. Si acum i-a venit momentul. Iata-l servit in pahar. Rubiniu intens. Primul nas: fructe negre bine coapte. La a doua impresie ies la iveala visine, afine, coacaze, cirese amare si parca si ceva prune. In gura e catifelat, amplu, rotund. Finalul e lung, condimentat, iute. Da, acum putem trage cortina, a cantat si soprana.
Desertul: un tiramisu clasic asezat langa o Busuioaca de Bohotin Autentique de la Crama Basilescu a pus punct unui record personal: 12 preparate culinare mediteraneene servite alaturi de 12 vinuri romanesti la o singura cina.
In incheiere nu pot decat sa ma inclin in fata maestrului bucatar si a celor doi fondatori ai Enotecii Millesime pentru aceasta seara de exceptie.
Foto: Geta Bocse
