In marea de plantatii cu Merlot si Cabernet Sauvignon de la noi din tara, au inceput in ultimii 5 ani sa apara si mici insule cu un nou soi romanesc: Negru de Dragasani. Spun nou, pentru ca Negru de Dragasani nu e un soi prefiloxeric asa cum e mult mai cunoscuta Feteasca Neagra, ci un soi creat in 1993 la statiunea de cercetare din Dragasani de catre doi cercetari: Mircea Marculescu si Mircea Vladasel. Soiul Negru de Dragasani a devenit cunoscut datorita ambitiei lui Oliver Bauer, enologul cramei Agricola Stribey, care a i-acordat suficient credit (asa cum a facut si alte soiuri traditionale podgoriei Dragasani) si a mizat pe potentialul soiului de a produce vinuri de calitate. Dupa ce ani de-a randul soiul a ramas plantat aproape exclusiv in podgoria Dragasani, la inceputul anilor 2000 el ajunge si in plantatia de la Starmina (jud. Mehedinti) a celor de la Vinarte, urmand ca 10 ani mai tarziu sa fie plantat si in Dealu Mare de catre Vitis Metamorfosis si in Banat de catre Cramele Recas. Anul trecut (2015) a marcat aparitia pe piata a mai multor vinuri obtinute din Negru de Dragasani, asa ca impreuna cu un grup de prieteni am hotarat sa organizam o degustare comparativa a acestora…
Inainte de a va prezenta vinurile degustate as dori sa aduc in discutie un aspect de factura recenta. In 1993 cand cei doi cercetatori de la Statiunea de cercetare si dezvoltare viti-vinicola Dragasani au omologat soiul, acestia au declarat ca au realizat o incrucisare intre soiurile Negru Vartos si Saperavi. Aceleasi soiuri folosite si pentru Novac, soi omologat in 1987. Dar iata ca in 2012, o data cu aparitia cartii Wine Grapes scrisa de un colectiv coordonat de Jancis Robinson, Julia Harding si José Vouillamoz este avansata urmatoarea ipoteza:
However, Saperavi’s DNA profile is not consistent with this parentage. In a recent genetic study (Bodea et al. 2009), Negru de Drăgăşani appeared to be closely related to Negru Vîrtos, Novac and Bătută Neagră, an old and non-cultivated Romanian variety that could be Negru de Drăgăşani’s other parent, but recent results from the viticulture research centre in Drăgăşani suggest instead that the other parent could be Babeasca Neagra (Ciprian Neascu, personal communication).
Asadar Negru de Dragasani e inrudit cu Negru Vartos, Novac si Batuta Neagra ba chiar si cu Babeasca Neagra (care ar putea fi unul din parinti soiului, daca e sa dam crezare vorbelor lui Ciprian Neascu). Autorii Wine Grapes citeaza un studiu genetic efectuat in 2009 de cercetatoarea Monica Bodea de la USAMV Cluj-Napoca intitulat Use of Random Amplified Polymorphic DNA (RAPD) to Study Genetic Diversity among Romanian Local Vine (Vitis vinifera L.) Cultivars. N-ar fi rau sa va aruncati o privire peste el poate mai descoperiti niste lucruri interesante. Acest studiu alaturi de mentiunile facute in Wine Grapes dau nastere unor intrebari la care sper ca se vor gasi raspunsurile in urmatorii ani.
In alta ordine de idei, suprafata totala plantata cu Negru de Dragasani in Romania e de doar 17,91 ha. Daca sunt mai multe de atatea, atunci probabil e vorba de parcele in care exista un amestec de mai multe soiuri nobile. Din cate am reusit sa aflu, in Dragasani soiul este cultivat / vinificat de urmatoarele crame: Agricola Stirbey, Avincis, Casa Isarescu, Negrini, Domeniile Mennini precum si de SCDVV Dragasani. In afara arealului de origine este cultivat si vinificat de Vinarte (Mehedinti), Vitis Metamorfosis (Dealu Mare) si Cramele Recas (Recas). Daca cineva poate sa ofere date mai precise cu cate ha are plantate (exploateaza) fiecare crama e binevenit sa lase un comentariu.
Vinurile inscrise in degustare au fost urmatoarele:
Negru de Dragasani Rose 2013, Crama Bauer
Negru de Dragasani Castel Starmina 2014, Vinarte
Negru de Dragasani Castel Starmina 2013, Vinarte
Negru de Dragasani Prince Stirbey 2013, Agricola Stirbey
Negru de Dragasani Via Marchizului 2013, Vitis Metamorfosis
Negru de Dragasani Vila Dobrusa 2012, Avincis
Negru de Dragasani Rezerva Prince Stirbey 2011, Agricola Stirbey
Negru de Dragasani Rose 2013, Crama Bauer
Culoare rose somon. Nas retinut cu note de autoliza ce dau senzatia ca in pahar e un vin spumant si nu un rose. Gust proaspat, cu aciditate citric-amaruie, de zici ca tocmai ai muscat dintr-un grape-fruit. Senzatia de prospetime e amplificata si de un usor rest de dioxid de carbon, ce n-a disparut in cei mai bine doi ani de zile de cand a fost realizat vinul. E un rose fain, ce nu debordeaza de zmeura, capsuni si fragute ca toate celelalte si care se prezinta foarte fresh chiar si la mai bine de doi ani de la realizare. 42 de lei pe vindor.ro.
Negru de Dragasani Castel Starmina 2014, Vinarte
Maturat 6 luni in barrique-uri frantuzesti. Nas proaspat de fructe rosii (cirese negre, visine amare) si ceva condimente (scortisoara). Gust cu aciditate fructata, proaspata, juicy si taninuri savuroase. Post-gust mediu. Luat din Kaufland la 17 lei.
Negru de Dragasani Castel Starmina 2013, Vinarte
Dop cu urme de inundare partiala. Vinul prezenta semne de oxidare atat olfactiv cat si gustativ. Luat din Carrefour la 19 lei.
Negru de Dragasani Prince Stirbey 2013, Agricola Stribey
Vinificat doar in vase de inox. Nas usor inchis initial se deschide in note de fruct rosu proaspat. Gustativ e probabil cel mai “fruit-driven” vin de la Stirbey, senzatia fiind aceea de cirese negre proaspat stoarse. Un vin tanar, cu aciditate buna, cu fruct dulce in mijloc, taninuri marunte si un final usor condimentat. 54 de lei pe vinescu.ro.
Negru de Dragasani Via Marchizului 2013, Vitis Metamorfosis
Un single-vineyard, de pe o parcela de 1 ha, cultivata ecologic, din via denumita sugestiv Via Marchizului, (localizata in plaiul viticol Fintesti, centrul viticol Breaza, podgoria Dealu Mare). Maturat in budane mari de stejar + ceva barrique, in total o perioada de 8 luni. Primele note sunt cele colaterale de maturare in lemn (cacao), insa cu timpul aromele de fruct negru copt iau prim-planul. Gust cu fruct, cu aciditate, cu structura buna, corp mediu, cu taninuri juicy si un final usor picant. Un vin foarte bine echilibrat atat din punct de vedere olfactiv (se simt atat fructele cat si notele colaterale) cat si gustativ (chiar daca vita-de-vie e tanara, vinul are o structura buna si nu dominat de lemn). 52 de lei pe vitismetamorfosis.com.
Negru de Dragasani Vila Dobrusa 2012, Avincis
Vinul este un asamblaj între o sarja maturata în butoaie de stejar timp de 14 luni (30%) si o alta vinificata in inox (70%). Nas cu note intense de ciocolata, cacao, fum, fruct negru (porumbele, afine, cirese negre) supra-copt. Gust plin, amplu, catifelat, corp cu structura solida, densa, cu taninuri bine infipte, uscate, final cald, spicy. Un vin care apasa serios pe papile si care nu isi arata deloc cele 15% vol. alcool, desi mi se pare ca e genul acela care poate sa devina obositor. Mie mi-a placut, e un vin de iarna, de baut duminica dupa-amiaza. 60 de lei la Enoteca Millesime.
Negru de Dragasani Rezerva Prince Stirbey 2011, Agricola Stirbey
Maturat timp de un an in butoaie de stejar, de 300 de litri. Aerisit in decantor pentru mai bine de 2 ore. Nas serios, de vin sobru, in care sesizesi fructul negru, urmat de note de espresso. Gustul are o constructie foarte interesanta, eleganta, ce pastreaza o proportie “de aur” intre fruct, aciditate, taninuri, corp si vol. alcool (14.5%). E opusul celui de la Avincis, care avea o atitudine mult mai show-off. Cred ca ceea am degustat e doar un fractiune din ceea ce poate oferi vinul peste cativa ani. De urmarit. 65 de lei pe vindor.ro.
O parte din informatiile referitoare la modul de realizare a unor vinuri le-am preluat din articolul Negru de Dragasani, the new black, de pe blogul Monei Arsulescu. Ar fi fost bine sa le pot prelua de pe site-urile producatorilor, daca acestia le-ar fi si furnizat.
Pe langa notele de degustare cred ca sunt necesare si cateva adnotari.
Rose-ul de la Crama Bauer e un altfel de rose. Altfel si fata de rose-ul Prince Stirbey. Apropo, tocmai s-a lansat varianta 2014 (da, ati citit bine 2014!). Asta in conditiile in care in aceasta perioada sunt lansate vinurile albe si rose din 2015. Deocamdata e singurul rose 100% din Negru de Dragasani. Sper ca vor mai fi si altele, de alte crame, in curand.
Negru de Dragasani din gama Castel Starmina 2014 de la Vinarte a fost de departe best-buy-ul acestei degustari. Nu pot decat sa va recomand sa-l cumparati cu baxul, sa dispara cat mai repede de pe rafturile marilor magazine unde e condamnat la o moarte sigura. Si nu pentru ca nu ar fi bun, sau ieftin ci pentru ca cel mai probabil lumea nu stie de el. Am mai scris in trecut pe blog si despre variantele din anii 2007 si 2009.
Negru de Dragasani Prince Stirbey 2013 de la Agricola Stribey e varianta curata si sincera a Negrului de Dragasani care nu s-a intalnit sub nici o forma cu lemnul. E maximul de tipicitate pe care cred ca il poate oferi soiul. Din cate stiu, e primul vin rosu de la Agricola Stirbey care nu e maturat in lemn. A aparut probabil pentru a acoperi “golul” lasat in piata dupa dezastrul grindinei din vara lui 2014.
Negru de Dragasani Via Marchizului 2013 de la Vitis Metamorfosis e primul Negru de Dragasani vinificat in Dealu Mare. Premizele sunt bune iar directia e interesanta (maturarea in budane finizeaza in o cu totul alta maniera vinul decat o face maturarea in barrique-urile de stejar). Aboradea “italienilor” a fost una dintre cele mai echilibrate.
Mult asteptatul Negru de Dragasani Vila Dobrusa 2012 de la Avincis e cu totul altfel decat mi l-as fi imaginat. Va spun sincer ca nu ma asteptam la un vin cu asemenea densitate si corp atat din partea lui Ghislain Moritz, un enolog francez crescut in Burgundia. E cel mai new-world Negru de Dragasani existent la noi pe piata, si nu spun ca un semn de repros, ci mai degraba ca o supriza.
The good-old Negru de Dragasani Rezerva Prince Stirbey 2011 de la Agricola Stirbey a fost cel mai elegant vin al degustarii. Trebuia sa fie secondat de alte doua exemplare, din 2010 si 2009, care insa nu au mai ajuns la destinatie, coletul trimis de la crama fiind pierdut undeva pe traseu de catre curier. Mai incercam, poate data viitoare.
Toate vinurile au avut in comun aroma de cirese negre, aceasta fiind pe cale de consecinta tipicitatea soiului. Am incercat alaturi de colegii mei de degustare sa stabilim un preferat al serii, insa din pacate (sau din fericire) nu am putut ajunge la un consens si nici macar la o majoritate. Ceea ce ma bucura, pentru ca demonstreaza ca fiecare din directiile abordate de cei 4 vinificatori de nationalitati diferite (romana – Iustin Urucu / Vinarte, italiana – Fiorenzo Rista / Vitis Metamorfosis, franceza – Ghislain Moritz / Avincis si germana – Oliver Bauer / Crama Bauer / Agricola Stirbey) are consumatorii ei si in consecinta si o anumita cota de piata.
Pingback: Verticala Negru de Dragasani Prince Stirbey 2009-2013 | Printre Vinuri