Pe final de mai, adica in urma o luna – da, stiu, ma mobilizez din ce in ce mai greu sa scriu in ultima vreme – am fost intr-un fel de city-break la Iasi, impreuna cu o grammada bloggeri faini de diferite specii (fashion, food si wine). De fapt, am dat curs invitatiei lansate de Marian Olteanu de la Gramma de a experimenta un week-end in diferite locuri si locatii din Iasi, avand mai tot timpul un pahar de vin (un Aligote sau un Cuvee Visan Rose) in mana. Cuz this is what wine bloggers do during the week-ends, anyway!
Vineri
Ca sa ajungem la Iasi, din Oradea, cu ajutorul lui Vinescu, care a pus pe drumuri pentru noi un Mercedes Vito, ne-a luat vreo 12 ore. Cu tot cu opririle din Cluj – unde ni s-au alaturat Sandra, Ioana si Casian, respectiv Reghin – unde au urcat Ioana si Ramona. Intr-un final we’ve made up quite a lovely gang. Ca sa nu mai spun ca am avut ceva timp la dispozitie sa povestim si sa ne imprietenim. Apropo, vara asta se poarta sandalele gladiator! Word of fashionistas! 🙂
Asadar, dupa 12 ore si 600 km mai la est am ajuns la Iasi. Check-in la Hotel Bellaria – camera mare, king size bed, vedere inspre dealurile din apropierea Iasiului.
Daaar nu prea e vreme de lenevit. Intre timp ajunsese si restul gastii din Bucuresti: Laci, Madalin, Dan, Ionut Popescu aka Vinescu insusi, Mihai, precum si cuplul Good Food or Nothing: Cristina & Oana. 30 de minute mai tarziu eram in lobby-ul de la parter, looking fresh 2 death, pregatiti sa iesim in oras. Ce altceva puteam face vineri seara!? TGIF! Principala oprire: Vivo Fusion Streed Food.
… adica burgers cu bacon si carne de vita sau costite la gratar! Si cartofi prajiti cu parmezan, patrunjel si usturoi! Multam lui Dumnezeu si lui Marian Olteanu pentru aciditatea din vinurile Gramma ca nu stiu cum faceam fata la atatia carbohidrati! Concluzia serii, printre altele, a fost ca Aligote + Burgers = Love. Dupa care am pus capul pe perna si am adormit aproape instant.
Sambata
N-am inceput sa hoinarim chiar dis-de-dimineata, desi la cum arata programul pe ziua in curs ai fi spus ca vom fi intr-o miscare browniana continua, asa ca dupa micul dejun am mai avut timp sa povestim si sa socializam si cu restul gastii pe terasa Hotelului Bellaria. Intr-un final, pe la 11, daca nu ma inseala memoria, am pornit spre dealurile Visanului, inspre crama unde se nasc vinurile Gramma. Pentru mine, vizita la crama nu reprezenta tocmai o noutate, excursiile la Iasi din ultimii ani – cu ocazia blogmeet-ului organizat de Razvan Avram din 2011 si a festivalului ProVino din iarna lui 2012, au inclus de fiecare data si trecerea pragului cramei conduse de familia Olteanu. Insa vizita in vie alaturi de Iulian Teliban, degustarea vinurilor direct din tancurile de fermentare si a explicatiilor academice (ca sa nu spun exhaustive) cu privire la producerea vinurilor, furnizate de Catalin Zamfir (cercetător la Centrul de Cercetări pentru Oenologie al Academiei Romane – filiala Iași și cadru didactic la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad”) reprezinta de fiecare data o experienta unica.
Dupa selfie-ul obligatoriu cu paharul de vin umplut cu Aligote 2014 direct din vasele de inox a urmat o degustare comparativa, grupata intr-un soi de mici mini-verticale, ce au inclus vinurile Gramma din 2013, 2012, 2011, 2010 (an in care a existat doar un singur vin – Cuvee Visan, acesta fiind de altfel anul de nastere al cupajului) si 2009. Spre suprinderea tuturor, vinurile din 2009 vibreaza inca de aciditate (Aligote-ul e cat se poate de alive and kickin), iar cele din 2012 au o nota comuna ce aminteste mai degraba de vinurile de Sancere – cremene, praf de pusca, peste afumat si alte mirosuri funky care fac deliciul unui grup restrans si carcotas de wine geeks. Oricum, cred ca cel o putin o mini-verticala de Aligote si/sau de Feteasca Regala ar trebui repetata si intr-un cadru ceva mai larg, pentru ca sunt sigur ca i-ar lasa pe multi iubitori ai vinului cu sprancenele ridicate, dand din cap aprobator.
N-am mai luat pranzul in vie, asa cum era programat, nu pentru ca am avut parte de un cer senin si un soare dogoritor ci pentru ca am avut o mica sincopa organizatorica si mi-am uitat crema de plaja cu factor de protectie 50 la hotel. Ne-am repliat cu mese, scaune si fashioniste in spatele cramei, unde am incis gratarul cu carbuni si trunchiuri vechi de vita-de-vie, ca mai apoi Ciprian Feghius (finalist la Hell’s Kitchen) sa gateasca steak-urile de vita de la Meat Concept Store, condimentate mai apoi dupa gustul fiecaruia cu editia hindusa a unui mustar de Tecuci, botezat simpatic mustar de Doamne Fereste!
… insa nu vazuseram inca toate vinurile de la Gramma. Stiam de existenta unui vin rosu, pe care il degustasem in avampremiera la Enoteca Millesime din Oradea in noiembrie 2014. Iar pentru a-l incerca am tracersat tot Iasiul, din Visani in Copou, la micro-crama din cadrul USAMV, unde se afla barrique-urile cu varianta rosie de Cuvee Visan.
… dar pana sa degustam singurul vin rosu de la Gramma, direct din barrique-uri mai noi sau mai vechi, Catalin Zamfir si colegii lui ne-au luat la o plimbare prin laboratoarele Centrului de Cercetari pentru Oenologie – un fel de Dexter’s Laboratory dotat cu o gramada de echipamente care pot lua la intrebari te-miri-ce compusi ce zac nestingheriti in masa vinului, dar si printr-un labirint de pivnite vechi, lungi de 350 m. Increngatura asta de cotloane intunecate, s-a nascut prin unirea a doua pivnite – una ce a apartinut lui V. Adamachi si alta ce a apartinut candva familiei Kogalniceau, ulterior intrand in posesia lui Mihail Sadoveanu si a mucegaiului cellarium.
La iesirea din hruba am insfacat dintr-o boxa bine pitita vreo 3 sticle de Babeasca Neagra, vinificate cu un rest destul de generos de zahar, insa cu 3 periode de macerare diferite – de 3.5, 7 respectiv 10.5 ore . Aceste vinuri au reprezentat nimic mai mult decat lucrarea de post-doctorat a lui Catalin Zamfir. Lucrare pe care am si degustat-o. Oare cati ingineri constructori, economisti sau analisti politici pot sa spuna ca si-au degustat lucrarile? Nu neaparat de post-doctorat. 🙂 Micro-crama USAMV-ului e un fel loc de joaca cu tobogane, balansoare si alte nazdravanii (ever heard of osmoza inversa?) la care viseaza orice enolog – adica e locul in care se poate juca intr-un mod cat se poate de creativ si experimental cu diferite variante de producere a vinurilor.
Intr-un final, dar nu in cele din urma, am degustat si ceea ce va deveni la un moment dat Cuvee Visan Rosu 2014 – un field blend de Cabernet Sauvignon, Merlot, Feteasca Neagra si Babeasca Neagra, care dupa cum arata acum, are toate ingredientele necesare pentru a sta alaturi de alte vinuri rosii romanesti de top. Oricum nu vor fi tare multe sticle, asa ca in momentul in care va iesi pe piata, probabil prin 2016, luati cate 6 o data, cuz ya’ neva’ know.
Si pentru ca se facuse seara, au urmat cina @ La Castel si party @ Club Skin. Daca La Castel a fost #fain (sau “fine”) cu un back-yard verde si spatios, populat cu tot felul de foisoare, la Club Skin a fost #hard (adica #partyhard) cu vinurile de la Gramma si gasca fashionista din dotare, pana pe la vreo 3 dimineata cand in sfarsit am simtit ca a fost zi a naibii de lunga.
Duminica
Cea din urma locatie pe care am bifat-o in Iasi inainte sa pornim in “lungul drum spre casa” a fost La Conac – un loc de traditie romaneasca nascut din pasiunea unor oameni pentru gustul autentic al mancarurilor romanesti. Motiv pentru care aici am mancat o tochitura moldoveneasca… pentru prima data… si o fo’ buna.
In plus, locul asta pare cumva incremenit in timp si spatiu, de parca ar fi fost dintotdeauna asa, fiind dominat o stare generala de liniste si pace, de care nu mai vrei sa te desparti. Desi intr-un final mai trebuie sa te si cari acasa…
#vinlaiasi este un eveniment initiat de Gramma, cu sprijinul Hotel Bellaria, Vivo Fusion, Restaurant Castel, Club Skin si Vinescu.ro.
Fain! Felicitari Bogdan! Ai surprins nu doar atmosfera ci si dinamica de grup, interactiunile sau “geografiile umane”. Asezarea faptelor dau relevanta trairilor!
Sper sa ne mai vedem tot la Iasi 😀
Pingback: 2014 #GrammaWines + o mica verticala de Feteasca Regala @ Enoteca Millesime, Oradea | Printre Vinuri