Cum aratau viile din Bihor in urma cu 40 de ani

Cine a crescut sau a trait #prinBihor, nu cred ca n-a gustat macar o data un vin de Diosig, de Santimreu ori de Valea (lui Mihai) sau n-a auzit despre pivnita labirintica sapata sub castelul Stubenberg din Sacuieni, ori despre Salacea – satul celor 1000 de pivnite. Chiar daca de-a lungul vremii viile si vinul din Bihor au cunoscut perioade mai bune (vinurile produse pe domeniile familiilor nobiliare Zichy si Stubenberg ajungand sa fie comercializate in marile orase ale fostului imperiu Austro-Ungar) ori mai proaste (atacul filoxerei nu a iertat nici aceasta regiune, iar urmarile in multe din cazuri au fost iremediabile), traditia cultivarii vitei de vie si a producerii vinurilor s-a pastrat pana in zilele noastre. Concursurile locale de vinuri se tin cu regularitate in fiecare primavara, nefiind uitate nici obiceiurile legate de tunsul viei ori de culesul strugurilor. I-adevarat in prezent nici unul dintre micii producatori de vinuri din Bihor nu s-a hotarat sa faca pasul decisiv si sa intreprinda toate demersurile necesare pentru a-si vedea vinul imbuteliat pe rafturile magazinelor. Insa cred ca e doar o chestiune de timp pana cand cineva va sparge gheata.

Ceea ce am sa va prezint in cele ce urmeaza sunt o serie de paragrafe referitoare la viile si vinurile din judetul Bihor, extrase din cartea Viile si vinurile Transilvaniei, publicata in 1975 (in urma cu 40 de ani) de catre prof. Athanasie Bulencea. Am considerat ca fiind relevante informatiile care se refera strict la situatia viilor si a vinurilor din perioada anilor ’74 – ’75 in care a fost scrisa cartea si in consecinta am sa le prezint doar pe acestea. Chiar si asa, infomatiile despre regiunile de Nord-Vest si de Vest ale Transilvaniei (care formeaza in prezent regiunea viticola Crisana si Maramures) sunt mult mai putine si mai prost organizate, in comparatie cu cele despre regiunea centrala a Transilvaniei.

Asadar, in 1975…

În judeţul Bihor viile au o suprafaţă totală de 6 600 ha, din care: unitățile agricole de stat 738 ha (I.A.S. 524 ha), restul de 5 324 ha aparțin C.A.P.- urilor, din care 3 074 ha date în folosință gospodăriilor personale; restul de 338 ha aparțin gospodăriilor individuale (după Anuarul statistic din 1974).

* Nota: Ceea ce autorul nu mentioneaza e faptul ca mai mult de jumatate din aceasta suprafata era plantata cu hibrizi direct producatori. Statisticile arata ca in 1969, din cele 5397 ha cultivate in jud. Bihor, 1556 ha reprezentau plantatii de vii altoite iar 3841 erau plantate cu hibrizi direct producatori.

În nordul judeţului Bihor dăm peste cel mai mare masiv de vii al zonei din nord-vest-ul Transilvaniei, după aceea mergând spre sud întîlnim podgoria Oradea cu două pătrunderi printre dealurile munţilor Codrului şi Craiului din marele lanţ al Carpaţilor Apuseni.

Astfel cel mai mare masiv de vii, o mare podgorie, se găseşte la joncţiunea judeţelor Sălaj, Satu Mare şi Bihor, cu trei centre viticole: unul la Zalău (jud. Sălaj), altul la Tășnad (jud. Satu Mare) şi al treilea la Marghita (jud. Bihor). Aceste centre viticole se despart prin mlaştinile Eriului de nisipurile din vestul ţării, unde de asemenea sînt vii însă cu alte particularităţi în ce priveşte distanţele de plantare, materialul săditor folosit şi tăierile. Mai sînt apoi celelalte centre viticole din judeţul Bihor, cea a Oradei, apoi viile răzleţe ale Aleşdului în nord şi a Beiuşului în sud. Aceste vinuri nu se remarcă în mod deosebit. Sînt vinuri uşoare, albe şi puţine vinuri roşii curente de masă unele mergînd la fabricarea vinului spumant şi a distilatelor din vin. Numai la unele I.A.S. cum sint: Secuieni, Diosig, Marghita, Valea lui Mihai şi altele se produc vinuri tipizate de calitate, curente albe sau superioare, datorită mai ales soiurilor ce se cultivă aici. Soiuri pentru struguri de masă sînt reprezentate mai ales prin Chasselas dore, observăm şi Delawar rose (producător direct) foarte timpuriu, Bacator, soi de vin cu dublă folosire. Au început de mai mulţi ani a se face plantaţii sistematice de vii cu soiuri de masă din cele raionate.

Dupa cum spuneam, cele mai multe vii se găsesc în nordul județului, unde fac joncțiunea cu viile din județul Satu Mare şi județul Sălaj. Vii mari, renumite se gasesc în localitatile Secuieni, Diosig, Marghita, Balc.

Ceea ce este caracteristic pentru localitatea Secuieni şi alte cateva este că aici exista străzi cu mici pivnite inşirate una lîngă alta pe o parte şi alta in rand. Aceasta denotă caracterul incă fărămiţat al viilor de prin aceste locuri.

* Nota: La nord de Sacuieni, se afla localitatea Salacea – numita si satul celor 1000 de pivnite. In acest sat exista nu mai putin de 970 de pivnite dispuse de-a lungul mai multor strazi.

salacea-sir-de-pivnite

salacea-1000-pivnite

La Diosig este o veche pivniţă mare, zidită sub mal, în pămînt, în care se găsea pe vremuri un vestit butoi de 6 vagoane. Din nefericire acest vestigiu al timpurilor trecute, rară piesă de muzeu, s-a deteriorat, in timpul războiului şi astăzi nu mai există. Dar in podgoria de pe dealurile Diosigului se află o altă veche pivnita mare, construită poate de mai bine de 100 de ani, cu scopul de a omogeniza si depozita aici vinurile destinate exportului. Aceast pivnita este aseza chiar în imediata apropiere a statiei C.F.R. – Diosig. Ea este modernizata si detinuta de Intreprinderea Viei si vinului, servind acum si ca centru de vinificare. Ca o particularitate notam taierea ce se aplica in unele localitati, ca de exemplu la Diosig, este cea scurta, in cepi, dintre care unii sunt cepi de productie si altii dati din scaunul butucilor, avand functia de cepi de inlocuire. Tot aici, ca si in alte localitati a luat nastere o activitate pepinieristica care pana nu demult avea o caracteristica aparte in ce priveste punerea vitelor in scoala. Soiurile de viţă nobila dominante aici sunt: Bacator, Erdei, Riesling italian, iar dintre hibrizii producatori directi sint aceiaşi care sunt şi pentru judetul Satu Mare. Datorită aciditătii ridicate, încă dinaintea ultimului război mondial, vinurile de aici erau căutate la export pentru a fi distilate.

O a treia importantă construcţie nouă se găseşte la IAS Marghita, cu o cramă situată in deal, iar pivnita propriu-zisa la 500 metri mai jos. Legatura intre crama si pivnita se face prin tevi de sticla.

Tot în partea de nord a judeţului se intind viile din regiunea nisipoasa din cîmpia Simian la Silindru, Valea lui Mihai şi în comuna Curtuiuşeni, la Curtuiuşeni şi Văsad.

* Nota: despre viile de la Valea lui Mihai, autorul a dedicat un intreg sub-capitol.

In vestul judetului, la Oradea, viile se găsesc pe de o parte spre estul orasului şi apoi inspre nord. Spre est viile se găsesc pe povîrnişurile sudice ale dealurilor Oradei – Ineu, Tileagd, Uileacu, Lugasu, Aleşd, Aştileu, Măgeşti, Borod, Auşeu. In zona de nord a Oradei numersoase vii se gasesc in comunele, Biharia, Salard, Spinus, Sirbi dar si pe dealurile ce formeaza prelungirea muntilor Plopişului unde sînt unitătile Brusturi, Voievozi, Derna, Ciuhei, Chislaz. La marginea Oradei, s-a infiiintat o Statiune experimentala agricola, care are si un laborator viticol, ce se preocupa de problema taierilor la soiul Riesling italian. Mai gasim aici soiurile de masa: Cardinal, Regina viilor, Chasselas-dore, Muscat de Hamburg, soiurile de vin sunt: Muscat Ottonel, Riesling Italian si Feteasca Alba. Productia medie este de 6000-8000 kg la hectar.

De asemenea se mai gasesc vii si pe dealurile Gepişului, în localitătile Husasău, Tinca şi Ceica.

In sudul judetului viile se găsesc pe ultimile dealuri ale Muntilor Codrului în cîmpia Cermeciului şi în fata Zărandului şi în depresiunea Beiuşului pe rîul Crişul Negru şi Crişul Pietros, avînd în nord muntii Pădurea Craiului.

centre-viticole-bihor

Conditiile climatice sunt luate de la Statiunea meteorologică a municipiului Oradea şi Secuieni.

La Oradea la 135 m altitudine, în perioada 1961-1965 s-a înregistrat o temperatură medie de 3328,8°C şi o strălucire a soarelui de 1 545,9; încît indicele heliotermic este de 2,19, destul de ridicat, iar precipitațiile pe aceşti ani au înregistrat în total 570,2 mm, din care în perioada de vegetaţie au căzut 295,5 mm. Coeficientul hidrotermic este de 0,9 cam deficitar, iar indicele bioclimatic de 9,28. Perioada de vegetaţie durează 191 zile, din care zile active trebuie considerate 183.

O situatie aproape asemănătoare s-a înregistrat si la Secuieni, la 124 m altitudine, pe perioada anilor 1961 – 1966. Aici temperatura medie în cursul perioadei de vegetatie a vitei a fost de 3399,2°C iar orele de strălucire a soarelui insumau 1 558,9 şi indicele heliotermic de 2,25. Precipitatii au fost în sumă de 634,0 mm pe an şi 306,6 mm în cursul perioadei de vegetatie a viţei de vie. Coeficientul hidrotermic ajunge să fie de 0,9 tot deficitar, iar indicele bioclimatic de 9,0.

Conditiile climatice ar fi deci prielnice obtinerii vinurilor de calitate. Vinurile ce se obţin însă aici în unele localităti, cum e Diosigul sunt uşoare şi cu aciditate ridicată, de 8-9 g la litru. Acest fapt se datoreşte probabil atît soiurilor ce se cuItivă dar mai ales timpului de cules şi vinificare care este mai timpuriu, deoarece mai tirziu cad ploi compromițind întreaga recoltă. Vinurile de aici se distilează de multă vrerme, obtinîndu-se coniacuri superioare, de cea mai bună calitate.

Solurile din acest judeţ sint de diferite tipuri, în general însă ele sunt lutoase şi argiloase. În apropiere de localitatea Marghita ele sînt de culoare roşcată şi coboară pînă la poale. Ele se întind de lîngă Satu Mare, Valea lui Mihai, precum si pe cursul Crişurilor Alb şi Negru. Aceste soluri se împart în două categorii: sol brun-roşcat de pădure şi podzol. Solurile acestea trec si dincolo de Eriu făcînd contactul cu zona nisipurilor.

3 comentarii. Adaugă un comentariu ↓

  1. Melinda
    July 21, 2015 @ 01:14

    Interesant articol. Îmi pare rău însă faptul că s-a omis podgoria Sâniob (e chiar lângă Diosig, Săcueni şi Sântimreu), care are o vechime de sute de ani. 🙁

    • July 21, 2015 @ 11:10

      Buna ziua Melinda. Dupa cum spuneam, infomatiile despre regiunile de Nord-Vest si de Vest ale Transilvaniei prezentate in cartea Viile si vinurile Transilvaniei sunt destul de putine nu foarte bine structurate. Totusi, dupa cum puteti vedea pe harta din articol, Saniob aparea trecut ca sat in care se cultiva vii, chiar daca nu era un centru viticol important asa cum erau Diosig, Sacuieni, Marghita sau Oradea. Daca aveti informatii sau fotografii din perioada anilor ’70 (dar nu numai) care suprind diferite operatiuni din vie – taierea de primavara, culesul strugurilor etc. din loc. Saniob pot sa le public pe blog si sa le integrez in acest articol. Va multumesc!

      • Popa Cristian
        December 5, 2015 @ 18:16

        Doamne ajută. Județul Bihor nu a făcut parte și nu va face parte din Transilvania, căci este în Provincia Istorică Crișana.

Adaugă un comentariu

*

*