Uraganul Sandy a ravasit New York-ul in toamna lui 2012, curmand vietile a 44 de oameni, distrugand 305.000 case, locuinte, birouri si avariind grav infrastructura metropolei americane. Probabil va intrebati de ce scriu despre acest subiect la mai bine de un an de la tragedie. Pentru ca am descoperit o poveste interesanta, pe care cred ca merita sa v-o impartasesc, mai ales ca sunt implicate si cateva sticle de vin romanesc. Asadar…
In luna iulie a anului trecut citesc un articol interesant, intitulat More Than a Flooded Cellar. A Vintage Mystery pe New York Times, care relateaza situatia in care se afla Wine Care – un depozit de vinuri din New York si clientii acestuia. Pe scurt, depozitul de vinuri Wine Care, aflat la subsolul unuei magazii din Manhatan fusese avariat in urma urgiei din toamna anului 2012, iar cei care alesesera sa isi depoziteze vinurile acolo nu stiau nimic despre starea acestora, ba mai mult si le doreau inapoi. In plus Derek L. Limbocker, managerul depozitului nu le mai raspundea la telefoane sau e-mail-uri. Printre cei care isi depozitasera vinurile acolo se numara diferiti colectionari de vinuri, magazine specializate si restaurante, care intr-un final, dupa ce au tot fost dusi cu vorba de catre Derek L. Limbocker cu privire la starea vinurilor depozitate, au decis sa dea in judecata Wine Care.
Poate ca ar trebui sa dezvolt un pic subiectul in ceea ce priveste depozitele de vin. In “Lumea Civilizata”, in special in orasele in care exista multi zgarie-nori si smog, colectionarii de vinuri isi depoziteaza vinurile intr-o pivnita dotata cu un sistem performant de climatizare care mentine in mod constant 13 grade celsius si o umiditate de 60%. Cine are nevoie de sticla de Barolo din 1982, da un e-mail sau un telefon la administratorul depozitului si in mai putin de 24 de ore are sticla acasa. In Romania, din cate stiu, nu exista astfel de servicii, inca…
Inapoi la New-York. In depozitul Wine Care erau adapostite in jur de 270.000 de sticle de vin, dintre care, dupa spusele lui Derek L. Limbocker, uraganul Sandy facuse cioburi 5% din acestea, iar apa spalase etichetele din aproximativ 100 de cutii. Intrucat clientii sai ii cereau daune de 18 milioane de dolari, Limbocker invoca insolventa, insistand ca incearca sa recupereze vinurile mutandu-le intr-un alt depozit, aflat in New Jersey.
La vremea aceea, in iulie 2013, am postat pe pagina de facebook a blogului Printre Vinuri (hai, dati un like!), un link catre articolul din New York Times, sugerand ca e un subiect interesant, care peste cativa ani ar putea fi subiectul unui scurt-metraj.
Subiectul e insa reluat de catre Charles V. Bagli intr-un nou articol intitulat Bankruptcy Court Hearing Examines Mystery at Wine Storage Business din New York Times din 15 decemebrie 2013, adica in urma cu o luna, articol in care puncta faptul ca: “The government of Romania wants back the 556 bottles of Romanian wine held at WineCare. But it has gotten nothing but “radio silence” from Mr. Limbocker, according to Andrew T. Levine, president of Development Counselors International, a marketing firm working for Romania.” La citirea acestui paragraf mie mi-au aparut in minte cateva de semne de intrebare.
Probabil si Mona Scarisoreanu de la Romania Libera si-a pus aceleasi intrebari pe care mi le-am pus si eu. Doar ca ea a inceput sa investigheze povestea. Ceea ce a descoperit puteti citi in articolul Misterul vinului românesc abandonat în depozitul din SUA publicat pe 17 decembrie. Rezultatele investigatiei au scos la iveala faptul ca APEV (Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri din România) a initiat in 2010 un program prin care isi doreau promovarea vinurilor romanesti in SUA. Un program finantat din fonduri europene. Desigur s-a organizat si o licitatie, castigata de Development Counsellors International – o firma care se ocupa de PR si marketing din New York, valoarea contractului fiind de 1.6 milioane de euro. Contractul stipula ca APEV sa trimita mostre de vin in SUA, pentru a fi distribuite catre jurnalisti si pentru a organiza diverse degustari. Mostre de vin pe care DCI le-a depozitat la Wine Care. In octombrie 2012, in depozitul din New York se aflau 556 de vinuri romanesti de la Crama Oprişor, Cramele Recaş, Domeniul Coroanei Segarcea, Murfatlar şi Senator Prodimpex, pentru care in prezent cei de la DCI nu sunt dispusi sa mearga in instanta sa le recupereze, intrucat dupa cum sugereaza APEV valorea vinurilor romanesti nu merita efortul. Si cu asta se incheie investigatia Monei Scarisoreanu.
Probabil ca Mona Scarisoreanu a fost dezamagita de faptul ca Guvernul Romaniei nu ascunde vreo Grasa de Cotnari de pe vremea lui Stefan cel Mare sau cine stie ce alte vinuri fabuloase intr-un depozit din New York. Sper sa nu fie ofensata daca din intamplare citeste aceste randuri. Oricum ma bucur ca investigatia ei a facut putina lumina in acest caz. Insa eu mai am cateva semne de intrebare. Si probabil si altii.
Da ! fain articol. Apropo de depozitul de vinuri , gasisem o pivnita boltita , de vreo 500 de ani , si ma gandeam sa o transform in asa ceva. M-am oprit din proiectul asta gandindu-ma ca ar fi prea putini clienti dornici .