In urma expeditiei in Bosnia-Herțegovina din primavara lui 2012, m-am intors acasa cu o “prada de razboi” constand in 5 vinuri, obtinute din soiurile locale herțegovinene: Zilavka si Blatina. Intamplarea face ca am uitat complet de vinurile respective si m-am trezit de abia acum sa le deschid. Pentru unele dintre ele se poate sa fie deja tarziu, altele probabil de abia acum vor incepe sa spuna ceva…
Inainte de notele de degustare ale vinurilor, n-ar strica sa acordati atentie catorva informatii despre soiurile de struguri si cramele care au produs vinurile. Probabil cei mai multi dintre voi, cei care cititi aceste randuri, nu ati incercat (si nici nu veti ajunge sa incercati) vreunul din vinurile de mai jos. In primul rand pentru ca nu cred ca se vand in alta parte decat in magazinele din Bosnia-Hertegovina (cu mici exceptii in Croatia sau in Serbia) si apoi pentru ca vinurile din Balcani in general, nu au generat un interes pentru consumatori, importatori, presa de specialitate sau alte voci din lumea vinului (poate doar Angela Muir MW). Asa ca, daca la un moment dat ajungeti in Bosnia-Herțegovina, fie pentru a vizita Sarajevo, podul din Mostar sau manastirea Medjugorje va recomand sa incercati vinurile hertegovinene.
Dupa cum puteti observa si pe harta de mai sus (sursa: www.wineroute.ba), majoritatea cramelor si in fond regiunea viticola a Bosniei si Herțegovinei, sunt situate in partea de sud a tarii, cea care poarta numele de Herțegovina (sau Herzegovina). Concentratia cea mai mare e in jurul oraselor Mostar, Capljina si Citluk (pe valea raului Neretva), dar exista crame cu traditie si reputatie si in zona oraselor Ljubuški, Stolac si Trebinje. Din pacate nu exista date statistice recente referitoare la suprafata cu vita de vie cultivata in prezent, cele prezentate pe wineroute.ba sunt din 1990. Conform acestora suprafata cultivata cu vita de vie in B&H era de 5691 ha dintre care 70% cu soiuri albe de vita-de-vie, iar 30% cu soiuri rosii. Judecand dupa plantatiile tinere pe care le-am zarit in aproprierea orasului Mostar in 2012, tind sa cred ca in prezent suprafata e ceva mai mare. Cele mai importate doua soiuri de struguri autohtone sunt Zilavka (alb) si Blatina (rosu).
Zilavka
Soi de strugure alb, avand bobul cu pielita subtire, ce acumuleaza aciditate (intre 5-6 g/l), avand si un potential alcoolic ridicat (12%-14%). Tipicitatea vinurilor e data de aroma de nuca si plinatatea vinului in gust. In ultimii ani, tot mai multi producatori au inceput sa aduca un plus de valoare (si pret) vinurilor obtinute din Zilavka si le-au maturat in barrique-uri de stejar, rezultatele fiind cel putin satisfacatoare.
Blatina
Soi de strugure rosu, avand flori de sex feminin (auto-sterile) si in consecinta trebuie plantat alaturi de alte soiuri cu care sa polenizeze. Aciditatea acumulata variaza intre 5 si 7 g/l, iar potentialul alcoolic se situeaza intre 12 si 13.5%. Tipicitatea e data de aromele de prune, capsuni si diverse condimente. Se pare ca suporta foarte bine maturarea in barrique-uri, putand fi ulterior invechit la sticla pana la 5 ani.
Tvrdos Monastery
Am cumparat doua dintre vinurile produse de Manastirea Tvrdos de la magazinul unei alte manastiri ortodoxe, a Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril din Sarajevo. Iata avantajul produselor bisericesti/manastiresti: distributie nationala. Manastirea Tvrdos, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, se afla pe malul drept al raului Trebisnjica, la 4 kilometri de orasul Trebinje. Asemeni altor centre monastice din Europa, traditia producerii vinului in cadrul manastarii Tvrdos dateaza din evul mediu. In prezent manastirea gestioneaza 130 de ha de vita de vie si are doua unitati de productie: o pivnita din piatra, ce dateaza din secolul XV, in care sunt depozitate butoaiele de stejar pentru maturarea vinurilor si o unitate noua ce adaposteste tancuri de inox, dedicate depozitarii vinurilor albe. Dupa cum aveam sa descopar, stilul vinurilor produse la Manastirea Tvrdos nu e deloc unul traditional oxidativ, ci din contra unul cat se poate de modern si proaspat.
Zilavka 2010
L-am deschis intr-o duminica dup-amiaza. Culoare galben-pai. Nasul denota un vin alb aflat in evolutie, cu arome de nuci si gutuie. Gustul e suprinzator: plin si rotund dar in acelasi timp matasos, elegant, cu destul de multa prospetime in partea de mijloc a gustului data de aciditatea minerala. A fost o supriza foarte placuta sa descopar un vin dintr-un soi de strugure est-european, foarte putin cunoscut, avand caracteristicile unui Chardonnay frantuzesc. M-am bucurat ca a rezistat foarte bine trecerii timpului si cred ca in conditii ideale de temperatura si umiditate se poate invechi la sticla pana la 5 ani.
Vranac 2008
Am baut acest vin intr-o seara de miercuri impreuna cu niste prieteni. Inainte sa-l turnam in pahare l-am lasat sa respire in sticla pentru probabil o ora. Nu cred c-a fost mai putin. Culoare rosie-purpurie inchisa. Aromele sunt cele ale unui vin aflat in evolutie, cu buchet de sticla care aduce a magiun de prune vechi, uscat si teapan, uitat undeva intr-o camara, a unei case vechi de lemn. Asta asa ca sa va faceti o idee. In gust are o corpolenta medie, taninuri uscate, usor condimentate ce se sting intr-un post-gust de cirese amare. Ca fapt divers, vinul a fost maturat in butoaie de stejar (“old monastic oak barrels”) pentru o perioada de 24 de luni. Nu cred ca e vorba de barrique-uri ci mai degraba de butoaie de stejar de mari dimensiuni care se refolosesc o perioada indelungata de timp. Vinul resimte intr-adevar influenta lemnului insa acesta s-a integrat destul bine si nu domina nasul sau gustul. Vranac 2008 a fost singurul intrus pe lista de vinuri alcatuita din Zilavka si Blatina. Despre acest vin, dar din 2009, a scris la un moment dat si Mihai Vasile.
Hercegovina Produkt Winery
Am cumparat vinurile produse de Hercegovina Produkt Winery dintr-un supermarket din Mostar. Crama Hercegovina Produkt se afla in apropierea orasului Citluk, fiind unul dintre cei mai mari producatori de vin din Bosnia si Hertegovina. Chiar daca are o vechime de 150 de ani, mica afacere a familiei Barbarić a inceput sa creasca in mod serios abia in 2002, cand si-au inceput expansiunea. Azi acestia gestioneaza 200 ha de vita de vie.
Zilavka 2010
Din pacate acest vin nu a trecut cu bine perioada petrecuta in camara: note oxidative in nas, dezechilibrat in gust.
Blatina 2008
Culoare rosie-rubinie deschisa, stravezie. Nas cu arome de fructe rosii: cirese, visine, coacaze rosii, capsune urmate de o serie de arome interesante de rozmarin, busuioc uscat. Gustul incepe cu un atac fructat, aciditatea placuta dominand partea secundara a gustului, taninurile marunte, resimtindu-se placut inainte de finish. Post-gustul e proaspat, aducand a cirese si coacaze rosii. Un vin proaspat, care scoate in evidenta tipicitatea soiului (fructe rosii & condimente, aciditate buna si prospetime in gust). Poate fi savurat de unul singur, dar merita sa-l asociati, daca aveti prin casa, cu niste cascaval usor maturat.
Gentille Vinarija
Gentille Vinarija e o crama boutique, infiintata in 2006, ale carei prime vinuri, realizate din recolta lui 2007, au aparut pe rafturi in 2010. Vinurile albe (obtinute din Zilavka) sunt puse la vanzare dupa ce au stat in crama intre 2 si 3 ani, iar cele rosii (obtinute din Blatina) apar pe piata dupa o perioada de 3-4 ani de la data recoltei. In prezent crama produce aproximativ 25.000 de sticle anual, dar are in vedere dublarea capacitatii de productie, prin achizitia unei suprafete de 4ha si construirea unei noi crame.
Blatina Paliurus Gentille Superior 2008
Am cumparat acest vintr-un magazin specializat de vinuri din Sarajevo, pentru aprox. 15 euro. Inainte de a-l servi l-am decantat si ulterior aerisit pentru o perioada de 3 ore. Data fiind sticla grea si mentiunile “barrique” si “non-filtered”, ma asteptam la un vin “premium”, greu, gemos, taninos si alcoolic, cu mult lemn, in stilul lumii noi. N-a fost insa asa. In momentul decantarii, care de altfel e necesara pentru ca vinul prezinta sedimente, au iesit la iveala arome de magiun de prune, vanilie si note de lemn vechi. De altfel aceasta nota de lemn vechi, de butoi de vin folosit de fapt, s-a mentinut de-a lungul intregii evolutii a vinului. Personal am gasit-o deranjanta si am considerat-o un defect. Nu e exclus ca ea sa provina de la dopul de pluta, care nu e de cea mai buna calitate. Ulterior, din pahar au scos pe rand capul diverse arome de condimente si plante aromatice. Asa ca per ansamblu, nasul a avut o evolutie placuta. In gust, vinul e surprinzator de proaspat, cu aciditate bine evidentiata (asemanatoare unui Sangiovese), cu corp medium-light, cu taninuri marunte, ce amintesc de astringenta fructelor rosii ce dau in parga. Post-gustul e lung si persistent, in gura ramand o aroma de coacaze rosii. A mers excelent cu o portie de coaste de miel lasate vreo 3 ore la foc mic in cuptor.
In concluzie, daca ajungeti la un moment in vreun magazin de vinuri (sau pe la vreo manastire ortodoxa) din Bosnia-Hertegovina nu va dati in spate de la a cumpara o sticla de Zilavka si una de Blatina. Preturile nu sunt foarte ridicate, iar in plus veti avea ocazia sa incercati doua soiuri locale foarte interesante.
O descriere de maestru.
Felicitari
Daca se poate o intrebare : Care din ele este dulce sau demidulce?
Multumesc!
Nici unul dintre ele nu este dulce sau demidulce