Mic tratat despre cum functioneaza industria vinului (II)

In aceasta a doua parte a “micului tratat” despre cum functioneaza industria vinului, vi-i prezint pe cei mai importanti “co-producatori” din industrie. Dupa cum veti observa, materialele si produsele pe care acesti “co-producatori” le furnizeaza producatorilor de vin si negociantilor sunt rezultatul dezvoltarii altor domenii, partial stimulate de industria vinului, dar de care aceasta beneficiaza pentru cresterea calitatii vinurilor.

Producatorii de utilaje, echipamente si tehnologie

Cine sunt si ce fac? Am grupat in aceasta categorie majoritatea societatilor care produc utilaje agricole, echipamente si dotari necesare viticultorilor, dar si producatorilor de vin: the big, heavy and expensive stuff.

Infiintarea plantatiei e o investie cu o durata de 40-50 de ani (vita-de-vie poate trai si mai mult, dar nu mai are aceeasi productivitate), iar intretinerea plantatiilor cu vita-de-vie e o activitate continua. Investitia mare e la inceput, cand are loc plantarea si construirea sistemului de conducere (livrate la cheie de varii societati comerciale), ulterior viticultorii trebuind sa se asigure ca plantele raman sanatoase, sistemul de conducere bine intretinut, iar terenul lucrat (usor de scris, destul de greu de facut in conditiile schimbarilor climatice tot mai frecvente).

In acelasi mod functioneaza lucrurile si pentru producatorii de vin sau negocianti: construirea unei crame vine impreuna cu alegerea furnizorului de echipamente si stabilirea fluxului tehnologic. O data cumparate, toate “jucariile” din crama vor functiona fara vreo reparatie majora, vreo 10-20 de ani. Inlocuirea lor se va datora aparitiei unor utilaje mai performate dar si a evolutiei (sau mai bine zis schimbarii) stilului de vinificare.

Ce vand? sisteme de conducere, benzi de sortare, prese, pompe, rezervoare de fermentare, filtre, instalatii de racire, linii de imbuteliere etc.

Cui? Viticultorilor, producatorilor de vin, negociantilor.

Ce cumpara? Varii componente si piese din inox sau aluminiu, echipamente mecanice, electrice si electronice etc.

 

Producatorii de materiale consumabile

Cine sunt si ce fac? In aceasta categorie i-am grupat pe cei care realizeaza dopuri, sticle, etichete. Cu exceptia producatorilor de dopuri de pluta care-si livreaza produsele aproape in exclusivitate producatorilor de vinuri, ceilalti lucreaza si cu ceilalti producatori de bauturi (alcoolice sau racoritoare), nedepinzand in mod exclusiv de industria vinului. Aceasta dependenta a producatorilor de dopuri de pluta de industria vinului i-a determinat (de fapt i-a constrans) sa investeasca bani grei in cercetare, in primul rand pentru a elimina problemele cauzate de TCA (care cauzeaza defectul de dop), iar in al doilea rand pentru a demonstra importanta dopului de pluta in dezvoltarea buchetului de sticla a vinului (de ex. micro-oxigenarea) in detrimentul celorlate tipuri de dopuri.

Ce vand? Dopuri, sticle, etichete.

Cui? Producatorilor de vin, negociantilor.

Ce cumpara? In functie de furnizor materia prima e alcatuita din stejar de pluta, sticla, hartie, plastic si adeziv.

 

Producatorii de materiale enologice

Drojdii selectionate

Cine sunt si ce fac? Sunt laboratoare de cercetare care produc diverse produse enologice folosite in majoritatea cramelor pentru fermentarea, stabilizarea si limpezirea vinurilor. Aceste produse au aparut pentru a solutiona diversele probleme cu care se confruntau enologii in incercarea de a obtine vinuri curate, fara defecte, stabile din punct de vedere microbiologic.

Ce vand? O lista lunga de substante: drojdii, enzime, adjuvanti de fermentare, bentonita, limpezitori etc

Cui? Prin intermediari, producatorilor de vin si negociantilor.

 

Dogariile

Cramele Recas - Sala barrique-uri

Cine sunt si ce fac? Societati comerciale care realizeaza butoaie pentru invechiea vinului. Cumpara lemnul (in mare parte stejar, dar se foloseste salcam ori castan), il usuca, il debiteaza, leaga butoaiele, pe care ulterior le ard. In functie de dorinta clientului (producator de vin sau negociant) butoiul poate avea diferite capacitati (standardul e 225 l, dar sunt utilizate si capacitati mai mari), poate avea in componenta doage confectionate din stejar provenit dintr-o singura, dar si din mai multe zone geografice si poate fi ars (prajit) dfierit (low, medium, medium +, high). Spre deosebire de celelalte “materiale consumabile”, butoaiele pentru maturarea vinului se pot refolosi de mai multe ori (maxim 3), destul de multi producatori preferand sa folseasca pentru anumite vinuri butoaie aflate la al doilea sau al treilea ciclu de folosire. Pe plan mondial cele mai cunoscute (si apreciate) sunt butoaiele provenite de la dogariile din Franta si SUA. In Romania, majoritatea producatorilor de vin fac uz de butoaiele realizate de dogariile locale din stejar romanesc.

Ce vand? Butoaie.

Cui? Producatorilor de vin, negociantilor.

Ce cumpara? Lemn.

 

Citeste si:

Mic tratat despre cum functioneaza industria vinului (I)

Mic tratat despre cum functioneaza industria vinului (III)

3 comentarii. Adaugă un comentariu ↓

  1. Pingback: Mic tratat despre cum functioneaza industria vinului (I) | Printre Vinuri

  2. Pingback: Mic tratat despre cum functioneaza industria vinului (III) | Printre Vinuri

  3. October 3, 2013 @ 20:47

    Foarte interesant articolul! Multe informatii pentru cititori.

Adaugă un comentariu la Alin

*

*