Recaş se pare că tocmai a lansat un nou vin sub brandul Castel Huniade. După ambalaj pare a fi urmaşul cupajului de Merlot cu Fetească Neagră demisec din 2011, doar că de data asta avem o Fetească Neagră varietal, vinificat în sec. Intuiesc că e vorba de vii noi care nu de mulţi ani sunt pe rod. Vii din care provin şi Frunzele. Apropo, e imposibil de neobservat asemănarea dintre profilul aromatic al Merlot-ului Frunza 2012 şi al Feteştii Negre de faţă. Dar hai să trec la descrierea ei:
Culoarea se prezintă de un roşu transparent strălucitor cu tente violete. Se vede fundul paharului.
Nasul aduce un amalgam de fructe roşii coapte – cireşe, zmeură, prune, afine roşii etc. şi ceva lactic-vanilat.
Gustul vine cu un atac dulceag-acrişor, cu aciditate excelentă pe tot parcursul evoluţiei, dar însoţit în mod nimerit de senzaţii dulcege – poate de la rest de zahăr (deşi e sec), poate de la altceva. Foarte light pe paltin, de corpolenţa unui rose ceva mai serios, sprinten şi cu tanini timizi şi mărunţi pe final. Un vin roşu de primăvară-vară, dacă mă întrebaţi, ce merge răcorit la 13-17 grade, după cum ne informează eticheta.
În gură, fructele roşii parcă se mai înnegresc, prunele sunt mai prezente, senzaţia de fruct uscat (smochine, prune) apare şi ea, apar şi cireşele amare trase prin ciocolată… Hmm… parcă aromele din gură nu se potrivesc cu nasul, şi nici cu corpul! Dar acest lucru nu e un neajuns neapărat, dimpotrivă, face ca vinul să fie oarecum imprevizibil. Finalul e uşor picant. Postgustul e cam dulce… senzaţie ce rămâne destul de mult; sunt convins că unii ar strâmba din nas la aşa ceva!
Una peste alta, un vin simplu, pe fruct, light, fără defecte: alcool bine integrat (13%, nu se simte), cu aciditate ok, nu e exagerat de copt, nu are note bizare… ce mai, un vin corect! 80 de puncte.