Aveam de gand sa scriu despre povestea acestui proiect inca din primele luni ale acestui an, cand tocmai terminasem sa lucram la el. Fiind vorba de un proiect care necesita aprobari suplimentare si care practic nu se stia daca se va realiza sau nu, mi-am zis ca merita sa mai pastrez povestea la sertar pana in momentul in care studiul de fezabilitate al proiectului va fi analizat, iar finantarea aprobata. Asa ca, dupa publicarea anuntului oficial, in urma cu cateva saptamani, va dezvalui si povestea, interesanta zic eu, a acestui proiect.
La inceputul iernii lui 2011, in a doua jumatate a lunii noiembrie, biroul de proiectare la care lucrez a fost abordat pentru a oferi consultanta tehnica in cadrul unui proiect ce viza construirea unei gradini publice pe unul din cele mai populare dealuri ale Oradiei – Dealul Ciuperca. Aici ma vad nevoit sa fac o mica paranteza, in special pentru cei care nu sunt din Oradea. Dealul Ciuperca e cunoscut oradenilor zilelor noastre ca fiind un loc de unde se poate admira panorama orasului. Numele i se trage de fapt de la restaurantul – Ciuperca – construit in perioada comunista in varful dealului. In trecut, dealul era cunoscut sub numele de Calvaria, fiind locul in care in fiecare an, credinciosii catolici participau la procesiunea Drumul Crucii. In varful dealului a existat pana in prima jumatate a secolului XX si o capela romano-catolica: Kalvaria Kapolna.
Putini dintre oradeni cunosc faptul ca dealul Ciuperca prezinta un risc geotehnic major, fiind susceptibil la alunecari de teren ca urmare a stratificatiei solului. Construirea unui parc sau mai bine zis a unor gradini, inspirate din arhitectura Gradinilor Bahai din Haifa, implica o serie de lucrari necesare consolidarii dealului care ar fi depasit cu mult bugetul alocat structurilor de rezistenta… Ne-au dovedit-o cateva zile de calcule, antemasuratori, evaluari…
In plus, administratia locala dorea sa construiasca si sa amenajeze gradinile de pe dealul Ciuperca accesand o linie de finantare acordata printr-un program transfrontalier HU-RO iar pentru a indeplini un punctaj cat mai mare trebuiau respectate sau indeplinite o serie de puncte. Unul dintre aceste puncte cerea ca viitoarele gradinii sa contina si specii de plante care au crescut pe dealurile Oradiei…
Daca initial implicarea mea in acest proiect a fost una destul de limitata si rezervata, intrucat alti colegi de-ai mei erau deja bagati pana-n gat in calcule si verificari, am devenit tot mai interesat o data ce am aflat ce trebuiau sa contina viitoarele gradini. Am luat legatura cu colegii de la biroul de arhitectura si le-am sugerat ca pe unul din versanti, cu expunere sud-estica, sa fie plantata vita-de-vie!
Argumente istorice aveam, de bibliografie dispuneam, stiam si ce soiuri de vitis vinifera se plantau pe vremuri in judetul Bihor si in plus eram la curent cu costurile necesare plantarii si intretinerii unui hectar de vita-de-vie. Ideea a fost imbratisata atat de catre colegii mei ingineri (radacinile adanci ale vitei-de-vie ajutand la consolidarea naturala a dealului) cat si de catre colegii arhitecti, iar dupa cateva discutii, si de catre reprezentantii administratiei locale. Intr-un sfarsit de saptamana din ianuarie 2012 am pus cap-la-cap toate informatiile si argumentele istorice pentru a planta un hectar de vita-de-vie pe dealul Ciuperca. Vi le prezint, in sfarsit, in cele ce urmeaza…
Una dintre cele mai evidente dovezi ale viticulturii din zona Oradiei se regaseste pe Harta Iosefina a Comitatului Bihor (realizata in perioada 1782-1785), unde se observa faptul ca in acea vreme aproape intreaga suprafata a dealurilor Oradiei era plantata cu vita de vie. Simbolul cartografic pentru vita de vie este aproximativ acesta: $
In cartea “Istoria Orasului Oradea”, editia a II-a, publicata in 2007 la Editura Arca se gasesc mai multe referiri cu privire la traditia viticola a orasului.
In capitolul despre viata economica a orasului Oradea de la sfarsit de secol 19, la pagina 178 exista urmatoarea descriere a breslei dogarilor: “O breasla importanta in Oradea a fost si aceea a dogarilor. Viticultura a fost foarte raspandita nu numai in targurile oradene – asezate la poalele unor dealuri cu orientare sudica, propice viticulturii – ci si in cea mai mare partea a comitatului Bihor”.
In urmatoarele pagini, la capitolul despre epoca moderna a orasului, mai exact la pagina 218 se gasesc informatii cu privire la productia impresionanta de vin in Oradea. In 1884 suprafata acoperita cu vita de vie era de 2076 iugare (1198 ha). Ca o mentiune, inainte de filoxera, in 1887 s-a inregistrat o productie record de 42.316 hl.
La sfarsitul secoului 19 pe actualul teritoriu al Romaniei a inceput sa se raspandeasca filoxera, ceea ce a dus la distrugerea a pana la 90% din plantatiile cu vita-de-vie din Bihor si Oradea. La inceputul secolului 20 au inceput timid replantarile, viticultura si consumul de vin ramanand in continuare componente importante ale vietii sociale.
Cele mai multe detallii despre cultura vitei de vie de pe dealurile Oradiei le aflam din cartea profesorului Csávossy György, “Jó boroknak szép hazája Erdély” (trad. “Vinurile bune isi au casa in Ardeal”), carte aparuta in 2002 la editura Mezőgazda.
In aceasta carte exista urmatoarea descriere:
“Despre dealurile viilor din Oradea exista mai multe consemnari. Harta din 1943 a orasului marcheaza strazile, care de cele mai multe ori aveau aceeasi denumire cu plaiurile (duleurile), din zona Episopia si zonele adiacente cursului Crisului Repede, cu urmatoarele denumiri: Felso Dorongosi ut, Also Dorongosi ut, Also Torokmeri ut, Felso Torokmero ut, Aranyhegyi ut, Ermellesi ut, Nagy sotetagi ut, Also Gorogoldali ut, Felso Gorogoldali ut, Badacsonyi ut, etc. O parte importanta a zonei viticole oradene a fost dealul Kalvaria (n.n. Ciuperca) (201 m altitudine), acolo unde azi se gaseste restaurantul Ciuperca. In acest loc a fost construita intre anii 1834-40 capela Kalvaria, care a fost grav avariata la alunecarile de teren din 1938, urmand ca mai tarziu in 1955 sa fie demolata.
Cat priveste cultivarea vitei de vie in aceasta zona, inainte de 1950 in Oradea, din zona Episcopia si pe dealurile asezate de-a lungul caii ferate, in directia Cluj erau cultivate circa 500 de holde de vie.
In acea perioada se cultivau si multi struguri de masa cum este Deleware, dar si soiurile Ardeleanca, Bakator, Mezesfeher, Rizling italian, Chasselas si Muscat de Hamburg.”
Una dintre cele mai recente dovezi ale existentei viilor pe dealul Ciuperca (Dealu Calvarului) o reprezinta harta orasului Oradea din 1970 pe care se pot vedea marcate plantatiile cu vita de vie prin simbolul cartografic $.
Interesant. Si cine ar urma sa se ocupe de via cu pricina?
Atat pentru plantarea cat si pentru intretinerea viei primaria ar trebui sa organizeze o licitatie publica, firmele interesate vor depune oferte, o comisie va analiza ofertele si respectarea caietului de sarcini aferent licitatiei dupa care se va anunta castigatorul contractului – la fel ca pentru toate lucrarile publice.
Bravo, domnule! Uneori e bine sa cobori in stada, sau, mai bine zis, in parc:)
Multumesc, George. Da, in cazul asta va trebui sa urci in parc, sau mai bine zis, pe deal, in vie.
Oricum, un pic de rupere din on-line si implementare a cunostintelor intr-un mod activ in off-line cred ca ne-ar prinde bine tuturor. 😉
Felicitari pentru initiativa! De apreciat interesul si fata de sursele scrise in lb. maghiara. Despre secolul XVIII puteti studia si teza de doctorat al lui Adrian Dume. Despre Valea Ierului un capitol important in teza de doctorat al lui Adrian Apan, la are am contribuit cu material lb. maghiara consistent. Respectiv Adi a publicat capitolul si ca articol sine-statator in Biharea 2010, 2011, 2012 (anuar ce se poate cumpara la Muzeul Tarii Crisurilor). Va asteptam la Festivalul Vinului Diosig ed. 2013 mai 25-26 program detaliat http://www.padalja.hu Acolo se poate gasi si programul detaliat in lb. maghiara si pliantul care contine si text in lb. romana, respectiv http://www.diosig.ro cu anuntul turului ciclist incepand din Oradea si pe dealurile Diosigului: 106 km. Distractie placuta. Va asteptam cu drag la degustare de vinuri si la spectacolul sustinut de Dan Puric. Va fi o zi de neuitat.