Degustarea la care am luat parte joia trecuta, organizata de Restaurant Graf din Oradea si crama Davino a reprezentat pentru mine o suma de premiere. In primul rand a fost prima mea degustare verticala – ce inseamna va explic in paragraful urmator. Apoi, a fost prima degustare de vinuri marca Davino la care participam si totodata prima mea intalnire cu mult aclamatul cupaj de Cabernet Sauvignon, Merlot si Feteasca Neagra – Domaine Ceptura Rouge. Asteptarile mele erau destul de mari cu atat mai mult cu cat pentru mare parte dintre amatorii de vinuri din Romania, vinurile produse sub brand-ul Davino de cei de la Unicom Production reprezinta expresia superlativa a vinului romanesc.
Prezentarea degustarii si rolul de gazda au fost asumate de catre d-na Sorina Garcea (reprezentant Davino) si Septimiu Crisan (sommelier Restaurant Graf). Dupa cum au mentionat si acestia o degustare pe verticala presupune degustarea aceluiasi tip de vin, apartinand unui producator, din diferiti ani de recolta, din dorinta de a vedea diferentele intre ani. In cazul de fata a fost vorba de 6 vinuri Domaine Ceptura Rouge de la Davino, din 6 ani consecutivi – din 2004 pana in 2009. Vinurile au fost deschise inainte cu 3 ore, pentru a fi aerisite insa fara a fi decantate. Ordinea de degustare aleasa a fost cea cronologica, primul vin servit fiind cel din 2004, ultimul cel din 2009.
2004
Culoare rosie rubinie, cu margini maronii spre caramizii. Nasul prezinta un vin evoluat cu un buchet complex de arome vinurilor mature: piele, tabac, iod de sub care se resimte mireasma de fructe rosii uscate sau de magiunuri vechi. Gustul a mai pierdut din intensitate, aciditatea si taninurile nu se mai bucura de aceeasi sustinere, in gura lasand o senzatie fina, matasoasa. Cred ca vinul a trecut usor de punctul sau de maxima exprimare, prezentandu-se inca foarte atragator din punct de vedere aromatic, insa cu un gust ceva mai retinut. Vinul a disparut de pe piata, existand doar cateva zeci de sticle in stocul producatorului, rezervate exclusiv pentru degustari verticale.
2005
Culoare rosie-rubinie, cu margini usor caramizii. Nasul se prezinta inca fructuos – cu adieri de visine si coacaze rosii, insa fara a fi dublat de un buchet de invechire la sticla. Taninurile si aciditatea sunt inca vii si isi fac resimtita prezenta insa per ansamblu nu afiseaza nimic remarcabil. Dupa cum avea sa se dovedeasca intr-un final, Domaine Ceptura Rouge 2005 a fost cel mai putin apreciat vin din intreaga degustare, 2005 fiind cunoscut ca un an foarte dificil. De altfel, 2005 a fost singurul an in care cei de la Vinarte nu au scos pe piata Prince Matei.
2006
Culoare rosie-rubinie, intensa, vie. Nasul se deschide spectaculos, cu multe fructe negre (coacaze negre si prune) si rosii (visine si capsuni) completate de condimente, ciocolata neagra si cacao. Gustul e robust, etaland o structura impresionanta, cu taninurile catifelate si aciditatea imbinate intr-o armonie perfecta. Din punctul meu de vedere Domaine Ceptura Rouge 2006 se afla la varsta la care isi exprima la maximum cele mai atragatoare arome completate de un gust cu un corp bine reliefat si de un echilibru intre taninuri, aciditate si alcool. Nu prea se mai gaseste asa ca daca il mai aveti in pivnita e perfect de baut acum!
2007
Culoare rosie-rubinie, vie. Nasul resimte inca barrique-ul intr-un mod destul de pregnant, cu multe arome si condimente “dulcege” ce mai au nevoie de ceva timp pentru a face parte integranta din ansamblul general. Gustul e corpolent, cu taninuri naravase, impinse din spate de o aciditate verticala asemeni unei coloane vertebrale. De gustat peste un an sau doi, desi cred ca vinul poate imbatrani frumos la sticla cu un buchet interesant peste 5 ani. Din cate am inteles Domaine Ceptura Rouge 2007 n-a disparut complet de pe piata si se mai poate gasi pe la diversi negustori.
2008
Culoare rosie-rubinie, spre granat. Nasul respira arome tinere, de fructe bine coapte, completate de condimente, gustul vibrand de aciditate si taninuri inca neslefuite. Aceasta versiune, din 2008, e cea care exista in acest moment pe rafturile magazinelor de specialitate, asa ca daca aveti posibilitatea financiara si doriti sa va satisfaceti o curiozitate excentrica va recomand sa cumparati o cutie de 6 sticle si sa o deschideti periodic, o data la 6 luni, in urmatorii 3 ani.
2009
Ne-etichetat, degustat in avampremiera, vinul urmand sa apara pe piata peste 3 luni. Culoare rosu-granat, inchis, aproape opac. Vinul e inca tanar, barrique-ul se simte verde, fructele crude si condimentele sunt acolo, iar gustul la fel de imatur iese in fata cu taninurile astringente si aciditatea taioasa. Are prezente toate elementele necesare si in plus potentialul de a deveni unul dintre cele mai bune vinuri din aceasta verticala, 2009 fiind recunoscut ca un an foarte bun. De cumparat! Cat de mult!
Intreaga degustare a fost completata si sustinuta de o serie de preparate gatite in bucataria Restaurantului Graf: bruschete cu ciuperci, spuma de gorgonzola, ou “Maître d’hôtel” / salata cu piept de rata afumat, crutoane si reductie de otet balsamic / gulas de vita si crusta de parmezan / cotlet de porc cu soric (pork belly) la cuptor, cartofi piure cu trufe, dovlecei gratinati si sos de mere.
Pentru desert a fost ales un delicios mousse de ciocolata alba cu mango servit cu un pahar de Domaine Ceptura Rose 2010 – un rose de culoarea foii de ceapa, cu arome dulcege de zmeura, capsuni si dulceata de trandafiri si un gust rotunjor, dat de cei 14% vol. alcool.
Ca si concluzie a acestei degustarii-eveniment, dupa cum am punctat si in cadrul notelor de degustare individuale, 2004 e un exemplu frumos de vin matur, insa pentru mine vinurile cu cea mai mare expresivitate s-au dovedit a fi 2006 si 2007. Urmatorii doi, 2008 si mai ales 2009 se anunta a fi urmatoarele “hituri”, cel de-al doilea cu un potential ceva mai ridicat de invechire. Nu trebuie trecut cu vederea faptul ca aceasta degustare verticala a demonstrat evolutia in timp ca vinificatori a celor de la Davino. Dar acest lucru cred ca se poate observa la toti vinificatorii cramelor din Romania care pot sustine degustari verticale.
Felicitari, o verticala este intodeauna un eveniment memorabil. Am o mica observatie, verticalele la care am participa sau pe care le-am “prezidat” (ultima fiind cea de la Vinarte-Prince Matei 1998-2009), s-au facut de sus in jos, adica a fost degustat intai vinul tanar. De obicei aceasta este ordinea logica a unei degustari , fie ea si pe verticala. Este doar o observatie, dupa cum spuneam si sunt convins ca Somelierul Septimiu Crisan a urmat un anumit rationament in prezentarea si degustarea probelor de la Davino.
Ideea a fost a producatorului Davino. Daca la inceput am fost circumspect, pe masura ce seara evolua am constatat ca in acest caz este foarte relevanta o astfel de desfasurare. Din mai multe puncte de vedere. Dar mai ales acela de a remarca evolutia unui terroir nou, a unui producator nou si cresterea in valoare de la an la an a expertizei echipei Davino. In aceasta persepctiva, daca un 2004 ajuns la maturitate deplina trebuie consumat acum, unui 2006, 2007 sau 2008, ii putem acorda incredere mult mai mare in capacitatea de evolutie poate chiar mai mult de 10-12 ani. Si asta chiar daca ele sunt deja “Prêts à boire”. E vorba de fapt de o verticala Davino in sensul cel mai complex al intelegerii notiunii de terroir: pamant, apa, Soare, oameni, experienta, suflet……….
Sergiu, posibil sa fi fost alegerea producatorului. Si in verticala Davino organizata in Bucuresti, ordinea a fost aceeasi – de la cel mai matur catre cel mai tanar…
Da, intradevar a fost alegerea producatorului. Am vb. cu dl. Dan Balaban si mi-a explicat de ce a fost aleasa aceasta ordine de degustare in verticala.
Sergiu, Septimiu, Cipri, va multumesc pentru vizita si comentarii. In ceea ce priveste ordinea de degustare, cred ca a fost mult mai bine ca s-a inceput cu cel mai batran, pentru ca am putut simti si recepta din plin acele arome de invechire, pe care altfel poate nu le-s fi remarcat cu papilele deja obosite de mult mai intensele 2007 si 2006.
Pingback: Domaine Ceptura Rouge 2009 Davino | Printre Vinuri