Pe o piata in continua dezvoltare cum e cea a vinului, aparitia si impunerea unor branduri noi nu e o treaba usoara. Pe langa un raport calitate-pret tot mai competititv, producatorul trebuie sa reuseasca sa atraga atentia si printr-o comunicare coerenta si consistenta a brandului. Daca nu provine din vreo regiune consacrata, cu multa istorie in spate, atunci e imperativ sa exista o poveste, un concept, ceva, prin care noile vinuri sa se diferentieze de cele deja existente pe piata. Asa au aparut trend-urile…
A fost o vreme in care s-au vandut bine vinurile barique-ate, dupa acea a venit o vreme in care era important numele vinificatorului, dupa care a venit moda vinurilor single-vineyard dar si a vinurilor produse in editii limitate. Un amalgam de mesaje si concepte, toate afisate pe eticheta, in speranta ca vor agata atentia unui numar cat mai mare de consumatori…
Adevarul e ca multe din aceste concepte pot fi folosite de producatori si ca argumente in a-si vinde mai bine vinul dar si cu scopul de a pretinde un pret mai mare (cateodata nejustificat).
Single-Vineyard
Vinurile single-vineyard sunt vinuri produse din strugurii culesi de pe o singura parcela, plai, duleu sau hotar plantat cu vita de vie. Teoretic, un vin single-vineyard reprezinta cea mai buna modalite de exprimare a terroir-ului – acea suma intrinseca a tuturor caracteristicilor pedo-climatice. In functie de terroir-ul de care beneficiaza, plantatiile de vita de vie de pe anumite parcele pot da in mod constant, de la un an la altul, struguri de calitate superioara. O data constient de pontentialul unei anumite parcele, enologul poate vinifica separat acesti struguri obtinand un vin de calitate superioara (considerat premium sau super-premium). Practic, toate variabilele sunt aplicabile: poate fi vorba de un vin dintr-un singur soi de struguri (varietal), de un vin realizat prin asamblarea mai multor soiuri de struguri si fermentati impreuna (field blend) sau de un vin realizat prin cupajarea vinurilor obtinute din diferite soiuri de struguri (cuvee). Se pot folosi drojdii selectionate, vinurile se pot matura in orice tip de barrique-uri, pentru orice perioada de timp. Atat timp cat toti strugurii provin de pe aceeasi parcela orice vin obtinut prin metodele de vinificare exemplificate mai sus poate fi denumit single-vineyard. In Romania legea vinului nu defineste si nici nu conditioneaza in vreun fel producerea unor astfel de vinuri.
La prima impresie, vinurile single-vineyard ar trebui sa fie vinuri exceptionale. Doar ca eticheta single-vineyard nu il obliga pe producator ca vinurile de acest fel sa fie intr-adevar exceptionale – asa cum nici terroir-ul care se manifesta in acel areal nu trebuie sa fie iesit din comun. Conceptul de single-vineyard il “obliga” pe producator sa proceseze doar strugurii de pe parcela indicata! Nimic mai mult!
Barrique
Moda vinurilor invechite in barrique-uri (butoaie de stejar cu capacitatea de 225 l) a fost lansata in urma cu apoximativ 30 ani, o data cu afirmarea noilor crame si producatori din Lumea Noua (SUA, Africa de Sud, Australia, Chile, Noua Zeelanda etc). In opozitie cu vinurile consacrate ale Lumii Vechi (Franta, Spania, Italia etc), enologii din Lumea Noua au mizat pe puterea aromelor secundare (provenite din drojdiile selectionate) si colaterale (preluate prin pastrarea in barrique-uri) de a impresiona consumatorul. Daca in ceea ce priveste drojdiile selectionate nu am descoperit pana acum vreun producator (nici macar dintre cei excentrici) care sa treaca pe eticheta numele drojdiilor folosite, mentionarea titulaturii Barrique a fost si este folosita de catre multi dintre producatori.
Desi maturarea vinurilor in barrique-uri nu e o practica inventata in secolul 20, influenta lemnului asupra vinului fiind remarcata deja de cateva secole de producatorii din Lumea Veche, popularizarea ideii ca vinul tinut in barrique-uri de stejar e un vin de calitate superioara, avand si un potential de invechire ridicat apartine producatorilor din Lumea Noua. Insa spre deosebire de vinurile de pe vechiul continent, vinurile apartinand noii generatii erau maturate aproape exclusiv in barrique-uri noi de stejar american sau frantuzesc, din care extrageau o cantitate semnificativa de taninuri catehinice, care ajungeau sa domine gustul si aromele primare ale vinului. In plus, adeptii barrique-urilor noi au inceput sa le foloseasca si pentru vinurile albe: n-a scapat nici un Chardonnay, iar in plus tehnica s-a extins si pentru Sauvignon Blanc – ce a dat nastere cunoscutului Fume Blanc din California.
Nu trebuie neglijat nici aspectul economic al acestui trend, ce se reflecta in pretul final al vinului. Pe langa faptul ca barrique-urie de calitate pot depasi cu usurinta 500 euro bucata, producatorul va percepe un pret mai mare pentru vinurile maturate in barrique-uri, pentru ca acestea sunt “blocate” in crama – deci nu vor produce venituri decat mult mai tarziu. De regula vinurile iau contact cu lemnul pentru o perioada de 6, 12 sau 18 luni la care de obicei se adauga si o perioada pentru stabilizarea vinului la sticla in urma imbutelierii.
Intr-adevar barrique-ul poate influenta pozitiv atat caracteristicile organoleptice (miros si gust) ale vinului cat si potentialul sau de invechire. Originea barrique-ului (frantuzesc, american, romanesc, rusesc, ucrainean etc), gradul sau de prajire si perioada de timp destinata maturarii trebuie astfel alese de cate enolog incat sa nu domine aromele si gustul vinului ci mai degraba sa le sustina. Totusi, utlizarea in exces a lemnului e inca destul de frecventa, vinurile rezultate fiind dezechilibrate din punct de vedere aromatic.
Editiile limitate
De cele mai multe ori editiile limitate au ca punct de plecare controlarea unor productii relativ mici de struguri la hectar (sub 5 tone) ce implica dorinta de a obtine o materie prima superioara din punct de vedere calitativ. Mai putini struguri, dar mai buni. Combinatia perfecta care da un cupaj reusit poate fi un argument la fel de solid pentru prezentarea unui vin in editie limitata. Desigur exista si alte motive – cum ar fi dorinta vinificatorului de a realiza un vin exceptional – dar teoretic, mai putin = mai bun.
Practic, o cantitate mica de struguri poate rezulta si ca urmare a unui an mai dificil, cu recolte slabe din punct de vedere cantitativ, dar care va trebui sa sustina cheltuielile din cursul anului, caz in care mai putin = mai scump.
Vinurile de autor
Vinurile de autor sunt realizari enologice, faurite din dorinta vinificatorilor de a demonstra ca vinul e o creatie artistica, ce poate exprima mai mult decat mirosul si gustul locului din care provin strugurii. In acest caz conteaza mai mult ceea ce doreste vinificatorul sa transmita si nu neaparat ceea ce a putut oferi natura. Strugurii, drojdiile, barrique-ul, diversele procedee de vinificare reprezinta mijloacele prin care acesta isi realizeaza creatia finala – vinul, ce ii va purta semnatura.
Pentru ca sunt concepute ca si creatii artistice, vinurile de autor se adreseaza in special unui public restrans format din consumatori avizati, cunoscatori, colectionari sau pur si simplu snobi. Se imbuteliaza un numar limitat de sticle, deseori numerotate manual. Pentru a intari elementul de unicitate etichetele sunt realizate de un artist plastic (grafician, pictor sau fotograf) special pentru vinul in cauza. Categoria de pret e super-premium, cel mai adesea vinurile de autor reprezentand cele mai scumpe vinuri de pe piata locala.
Ai dreptate cu vinurile single-vineyard. Nu sunt (sau mie nu mi s-au parut) deloc exceptionale. Exemplific cu Adrian Shiraz de la Halewood. Luat online de pe site-ul producatorului. Deci aparent nu a stat prin rafturile super/hyper/micro/mini market-urilor. Postgust spre acrisor. Complet dezamagit. Nici Pinot Noir-ul nu a fost uluitor, dar desi mai ieftin ca precedentul a avut un RPC mai corect. Pinot Noir am mai primit recent o sticla si vreau sa vad si a doua impresie. Rose-ul asteapta o vreme mai calda.
Eu cred ca Halewood putea scoate mai mult din povestea asta a lor cu single-vineyard-urile. Intr-adevar rosiile nu sunt fantastice in schimb mie mi-au placut albele lor de pe Scurta Vineyard.
In afara de cei de la Halewood, single-vineyard-uri mai fac Cramele Recas si Cramele Rotenberg – cu diferenta ca acestia nu specifica pe eticheta “single-vineyard” in schimb mentioneaza dealul sau plaiul pe contra-eticheta. La Cramele Recas era un Chardonnay Sole de pe Dealul Tiganului, iar la Cramele Rotenberg Merlot-urile sunt de pe mai multe dealuri Stelus, Jugaurs etc.
Pingback: Shiraz Single Vineyard Selection Adrian 2011, Cramele Halewood | Printre Vinuri
Pingback: Tempranillo Edicion Limitada Crianza 2005 Rioja, Ramon Bilbao | Printre Vinuri