Prima mea intalnire cu vinurile celor de la Domeniile Boieru a avut loc in cadrul Vinvest 2011. In portofoliul lor dominat de vinuri demidulci si dulci am descoperit atunci un Sauvignon Blanc 2010, proaspat cu arome tipice si cu un raport calitate pret imbatabil: 13 RON! Am reusit sa ma agat de ultima sticla pe care o aveau disponibila la stand, sticla pe care de altfel am si deschis-o a doua zi, duminica. Prins cu un moment festiv in familie nu am mai apucat sa-mi notez impresiile la momentul respectiv dar speram ca il voi mai intalni…
Si iata ca, undeva la sfarsitul lunii iulie, Enoteca Millesime a pus la cale o prezentare si o degustare a vinurilor din Ciumbrud produse de Domeniile Boieru. Good things come to those who wait! mi-am spus. Evenimentul a fost prezidat de catre reprezentatul cramei transilvanene: Florin Danoaie, secondat de gazdele Centrului de Cultura si Civilizatie a Vinului: Dorin Popa si Cristian Drimba. 80 de hectare cu vita de vie exploateaza in acest moment Domeniile Boieru urmand ca in foarte scurt timp sa intre pe rod alte 50 de ha, la care ulterior se vor mai adauga 20 ha, suprafata destinata plantatiilor urmand sa ajunga intr-un final la 150 de ha. Arealul Ciumbrud, aflat in apropierea localitatii Aiud (jud. Alba) este unul propice cultivarii migdalului, datorita unui microclimat de tip mediteranean, ce se regaseste pe malul stang al Muresului.
Nu mai putin de 8 vinuri au fost inscrise pe fisa cu impresii de degustare, dintre acestea 7 fiind albe si unul roze. S-a inceput cu un Riesling Italian 2010, unul dintre putinele vinuri seci prezentate, cu un nas proaspat, a carui aroma dominanta e cea de nuca verde. Aciditatea placuta ce gadila palatul lasa in urma un post-gust amarui. Apreciat deopotriva si de ceilalti membrii ai Centrului de Cultura si Civilizatie a Vinului a fost vinul pentru care la finalul degustarii s-au plasat cele mai multe comenzi.
Dry Muscat 2010 si-a facut intrarea in stilul caracteristic, cu aroma sa tipica, reconoscibila chiar si de catre cei mai putini initiati in ale vinului. Gustul e citric, cu o aciditate destul de buna pentru un Muscat, insa putin cam scurt.
Am continuat cu o Feteasca Alba 2010 de culoare galbena, putin intensa, a carei nas nu foarte sofisticat a provenit din zona floral-vegetala. Gustul plateste tribut restului de zahar (nu foarte mare i-adevarat), care in contrapartida ii onfera senzatia de corpolenta.
Ajuns in fata Sauvignon Blanc-ului 2010, ma asteptam sa fiu cuprins de un sentiment de deja-vu… Insa spre surprinderea mea aveam sa aflu ca exista doua Sauvignon Blanc-uri 2010 in portofoliul celor de la Domeniile Boieru: unul sec si unul demisec. De aceasta data, am facut cunostinta cu “cealalta” varianta a Sauvignon Blancului 2010: cea cu zahar rezidual. Spre deosebire de fratele sau vitreg, acest vin a fost vinificat punandu-se accent pe latura aromatica a soiului. Asadar un vin in nasul carui se simt din abundenta florile de soc si al carui gust e mai plin datorita restului de zahar si al alcoolului. Personal, prefer varianta sec a Sauvignon Blanc-ului 2010 de la Domeniile Boieru, pe care inca mai sper ca o voi reintalni in aceasta vara.
Urmatorul pe lista a fost un Traminer 2010, ce a dat buzna asemeni unei dame de lux, invaluit in arome de trandafiri, flori de tei dar si fructe exotice precum fructul pasiunii si lychee. Desi are un rest de zahar generos, acesta e foarte bine echilibrat de aciditate si alcool, rezultand un gust armonios. Mi-a placut si cred ca reprezinta e o alternativa interesanta pentru un vin servit la desert.
Pentru un strop de diversitate, degustarea a continuat cu un Pinot Noir Rose 2010. Culoare roze-somon, cu nas tipic, de coacaze rosii si zmeura. Gustului citric, proaspat, i-au fost lasate pe principii democratice 5 grame de zahar rezidual.
In mod traditional, in zona Aiudului se facea un vin caruia localnicii ii spuneau Plebanos (in trad. magh. vicar) si care, daca e sa-l citez pe Radu Anton Roman era un cupaj de Feteasca Alba, Grasa si Muscat. De altfel marca Plebanos a facut si subiectul unei dispute intre doi producatori de vinuri din zona, care in perioada interbelica si-au revendicat proprietatea acestei marci. In prezent, cei care detin marca Plebanos sunt Cramele Logos din Aiud. In semn de respect pentru aceasta traditie, cei de la Domeniile Boieru a facut “plebanosul” lor, un cupaj din Pinot Gris, Traminer si Sauvignon Blanc, lansat sub eticheta Episcopal 2009. Aromele interesante de piper alb, trandafiri, crema de zahar ars la care se adauga gustul dulce ma fac sa cred ca intr-adevar este un vin preferat de fetele bisericesti.
Intrucat episcopul e un grad ierarhic specific bisericii ortodoxe, respectand traditia transilvaneana a fost creat si un vin ce se adreseaza reprezentantiilor bisericii catolice: Cardinal 2009. Tot un vin dulce, obtinut din Pinot Gris, care datorita faptului ca a fost cules tarziu, a imprumutat vinului o culoare sidefata de foaie de ceapa, specifica mai degraba rozeurilor. Nasul a fost din acelasi registru al vinurilor aromate cu tot spectacolul aferent pe care ele il ofera.
Dat fiind ca e vorba de o crama relativ tanara ma asteptam ca vinurile lor sa urmeze o directie diferita de cele ale vecinilor mult mai notorii din zona (Jidvei). Cred ca portofoliul ar trebui sa cuprinda mai putine vinuri dulci si o varietate mai mare de vinuri seci. Totodata ma astept ca pe viitor sa fie ceva mai indrazneti si sa planteze si alte soiuri de struguri decat cele internationale. Cine stie poate o sa ajungem in cativa ani sa bem o Grasa sau un Furmint de Ciumbrud.
Tocmai am adus aceste vinuri la vanzare si in Oradea
Pingback: Plebanos 2010 Cramele Logos sau despre cum apar in mod spontan cupajele in Romania… | www.provin.ro - Pentru si despre vin... cu pasiune si venin
Pingback: Degustare de vinuri de la Domeniile Boieru @ Enoteca Millesime, Oradea | Printre Vinuri