Soiree Rouge avec Enira et Alira chez Enoteque Millesime

Miercuri, 2 martie, am fost invitat la Enoteca Millesime pentru a participa la ceea ce ulterior am numit “une soiree rouge”. N-a fost vorba de vreo reprezentatie deocheata a vreunor mademoiselle venite de pe la cine stie ce cabaret frantuzesc si nici de vreo adunare de partid a discipolilor lui Marx. Adevaratul motiv l-a reprezentat prezentarea si degustarea a numai putin de cinci vinuri rosii si a unui roze din portofoliul WineRo.

Despre WineRo si vinurile produse, respectiv importate de ei (gama Enira apartinand cramei Bessa Valley din Bulgaria), am mai scris si in trecut pe blog. Sunt sigur ca cei care citesc acest blog isi amintesc (de altfel sunt convins ca au si experimentat la randul lor) nume precum Merlot Alira 2009, Enira 2006 sau Reserva Enira 2006. Vinuri cu personalitate, ce poarta semnatura enologului francez Marc Dworkin, al carui stil de vinificatie a dictat la mijlocul anilor 2000 noile directii in lumea vinului din Bulgaria.

Revenind la prezentare, alaturi de gazdele Centrului de Cultura si Civilizatie a Vinului din partea WineRO au fost prezenti Mircea Niculescu, Ghenadie Bobeica precum si vinificatorul Marc Dworkin. Chiar daca o parte din vinurile ce urmau a fi degustate imi erau deja cunoscute, ocazia de a le degusta in compania creatorului lor in timp ce le ascultam povestea mi-a oferit posibilitatea de a le privi si din alte perspective.

Am inceput cu Rose Enira 2009, produs din Syrah si Petit Verdot, a carui culoare se apropia destul de mult de cea a somonului proaspat. Nasul se remarca printr-o caracter mai degraba floral decat fructat, gustul fiind sustinut de acea prospetime caracteristica rose-urilor.

Easy by Enira 2008 a facut facila trecerea la segmentul principal al serii: cel al vinurilor rosii. Desi in spatele acestui Merlot a stat ideea creerii unui vin usor de inteles si usor de baut, aromele au evoluat, castigand in complexitate. Comparativ am degustat un alt Merlot, produs in Romania din prima recolta a viei detinute de WineRO la Aliman: Merlot Alira 2009. Vinul s-a mai asezat de la ultima intalnire, alcoolul neiesind atat de puternic in evidenta, insa in continuare consider ca acest vin a iesit cam devreme si ca ar mai avea nevoie de o maturare la sticla. Aromele sunt aceleasi pe care le stiam: visine amare, coacaze si mure, gustul fiind ceva mai echilibrat, catifelat, cu tanini blanzi, usor picanti. Inevitabil a aparut intrebarea Easy sau Alira? Desi nu e tocmai echitabil (vinurile neavand aceeasi varsta) am ales varianta bulgareasca: Easy.

In ordinea degustarii a urmat Cabernet Enira 2008, considerat preferatul multora dintre comesenii mei. Cabernet Enira 2008 e un exemplu bun de echilibru intre aromele primare, ce-i confera tipicitate de soi: fructe negre de padure (coacaze negre, afine, mure) si maturarea in barique-uri de stejar frantuzesc, ce i-a imprumutat acel caracter condimentat, usor dulceag, de cacao si ciocolata.

Ajuns in acest punct trebuie sa va marturisesc ca memoria imi joaca feste si ca nu mai pot sa reproduc impresiile lasate de ultimele doua vinuri din degustare: Enira 2007 si Enira Reserva 2006. “Tocmai cand lucrurile incepusera sa devina interesante!” vor spune unii. Asa e, din pacate, fisa pe care imi notasem notele de degustare nu mai e de gasit la sediul Enotecii Millesime si nici in alta parte. “Halal blogger de vin!” imi striga probabil cineva de prin cine stie ce colt de Internet. Mea culpa! Voi fi mai atent data viitoare!

In opinia mea a participa la o prezentare de vinuri nu se rezuma doar la a degusta vinuri si a nota intr-un carnetel sau pe o fisa impresiile senzoriale lasate de acestea. O degustare de vinuri iti ofera posbilitatea de a comunica parerile tale si celorlati ce degusta vinul impreuna cu tine. Si acest lucru devine cu atat mai interesant cu cat printre acele persoane se numara insusi creatorul vinului. Sentimentul pe care il incerci atunci cand acesta iti impartaseste sau te contrazice cu privire la directia pe care a dorit sa o imprime vinului e mult mai valoros decat orice nota de degustare in care ai descoperit vreo aroma ratacita de visine putrezite sau piele tabacita.

Adaugă un comentariu

*

*