Joi, 25 noiembrie, am fost invitat la Enoteca Millesime pentru a degusta o parte din vinurile produse de Crama Nachbil din Beltiug, judetul Satu Mare. Vinurile produse de familia Brutler, proprietara Cramei Nachbil, nu imi sunt deloc straine, avand ocazia sa le degust direct de la sursa, in aceasta vara in urma unei vizite pe plaiurile satmarene. Daca in iulie, doamna Brutler ne-a prezentat cu amabilitate pivnita si vinurile, iata ca la degustarea desfasurata la Enoteca Millesime aveam sa ma intalesc si cu domnul Johann Brutler.
Despre istoria cramei din Beltiug am mai scris – asa ca nu am sa repet povestea, in schimb am sa scriu cate ceva despre filozofia vinurilor Nachbil, asa cum a fost ea prezentata de catre proprietarul cramei. In mod deloc surprinzator Johann Brutler indeplineste si rolul de vinificator al cramei, alaturi de fiul sau Edgar, insa spre deosebire de cel din urma, care are la activ studii superioara in domeniu, seniorul se declara mai degraba un pasionat si un iubitor al vinului care nu facut scoala ci a furat meserie. “Calitate in detrimentul cantitatii” este dictonul ce sta la loc de cinste in familia Brutler. O productivitate de 4-5 t/ha, butoaie de gorun cu capacitatea de 400l importate din Franta, experimentarea cu diverse soiuri noi nespecifice arealului si un dram de nebunie sunt doar o parte din ingredientele vinurilor Nachbil.
Am inceput degustarea cu un Riesling de Rhin 2008, un vin foarte proaspat, sustinut de o aciditate ferma dar bine integrata, caracteristica vinurilor din zona de nord a Crisanei. Surplusul de aciditate e insa balansat foarte bine de un rest de zahar, ceea ce-l face sa fie foarte agreabil si sa deschida apetitul. De altfel la aceasta degustare crama satmareana a prezentat pentru intaia oara o editie limitata a sticlei vinului Riesling de Rhin inchisa cu dop cu filet metalic de tip Pilfer Proof (Stelvin). Nachbil este astfel al doilea producator din Romania care adopta aceasta modalitate de inchidere a buteliilor de vin, dupa Cramele Halewood. Am continuat cu Trio Alb, un cupaj din cinci vinuri: Feteasca Regala, Mustoasa de Maderat, Sauvignon Blanc, Gewürztraminer (sau Traminer Roz) si Pinot Grigio, cu toate ca titlul sugereaza un amestec de trei soiuri albe. Un vin “cosmopolit” care a preluat in egala masura cate ceva de la fiecare din soiurile din care este produs: de la Sauvignon Blanc a luat arome de fan proaspat cosit, Feteasca Regala i-a dat caracterul citric, Pinot Grigio a adus un cos cu fructe exotice, Gewürztraminer si-a pus amprenta cu usoare note de muscat, iar Mustoasa de Maderat a venit cu fructozitate si prospetime.
Dupa cum aveam sa observ d-l Johann Brutler e un fan declarat al Lumii Vechi si al expresiei terroir-ului. Un aspect al filozofiei producerii vinului promovat de Crama Nachbil e exploatarea in avantajul calitatii a caracteristicilor anuale oferite de clima. Daca Chardonnay-ul Barique 2008, pe care l-am degustat in primavara acestui an cu ocazia deschiderii Enotecii Millesime, era caracterizat de arome de ananas si banane lasand in gura o senzatie cremoasa de unt cu note vanilate, iata ca Chardonnay 2009 e unul mult mai “crocanta”, cu arome proaspete, florale si cu un caracter onctuos mai retinut.
Surpriza serii a fost reprezentata de Blaufränkis, un vin cunoscut la noi si sub denumirea de Burgund Mare, care a surprins prin culoarea cu reflexii roz si a carui nas s-a remarcat prin aroma dominanta de cirese amare. Cuvee Selection 2007 e un cupaj de elchilibrat de Cabernet Sauvignon si Merlot, un vin facut ca la carte din respect pentru cele mai cunoscute soiurile bordoleze.
Conform spuselor d-lui Brutler, Syrah-ul si-a gasit o noua casa pe dealurile de la Beltiug, fiind indetificata o zona restransa in care se realizeaza un microclimat ce pune in valoare tipicitatea soiului. De o culoare intensa si un nas in care se recunosc fructele rosii de padure dar si tonuri subtile de cacao si piele dominate de condimente (nucsoara si anasonul), Syrah 2008 se recomanda ca fiind alegerea perfecta a unei seri de Craciun petrecuta in familie. Un vin care se desface treptat si care trebuie povestit calm, ca o poveste tipic ardeleneasca, cu svabi, maghiari si romani, cu obiceiuri si traditii imprumutate unii altora.
Share:
Tweet
