Bor, Mámor… Bénye – Erdőbénye 2010
Articol publicat de Bogdan Bocşe in 19 August 2010 | Locuri, Vinuri
Cand am pornit la drum, sambata dimineata, nu ne-am gandit ca vom ajunge pana in inima celei mai cunoscute regiuni viticole maghiare – Tokaj. Destinatia initiala era mult mai apropiatul si cunoscutul Debretin (Debrecen) unde se organiza Carnavalul Vinului (Debreceni Borkarnevál 2010). Dar nu intotdeauna socoteala de acasa se potriveste cu cea din targ.
Am ajuns in zona marelui parc Nagyerdő din Debretin in jurul amiezii. Din cei 25 de producatori listati pe programul evenimentului nici jumatate nu era inca prezenti la standuri. Programul muzical avea sa inceapa de abia la ora 15.00, pentru concursul de gatit “slambuc” inscrierile erau in toi iar ceaunele inca nu erau pe foc. Ce facem? “Hai sa mergem la Erdőbénye! E aici in zona la cativa zeci de kilometri. E un sat cu mai multe pivinte. Ne intoarcem mai pe dupa-amiaza la Debretin.” Erdőbénye se afla de fapt la 104 de km de Debretin, dar asta aveam sa descoperim dupa ce trecuseram deja de Nyireghyhaza si GPS-ul indica ca mai avem inca vreo ora de mers.
Intr-un final ajungem in Erdőbénye. La intrarea in sat Politia Maghiara opreste toate masinile pentru a le inmana programul cu activitatile din acea zi a festivalului “Bor Mamor Benye” si pentru a da indicatii spre locurile in care sunt amenajate parcarile pazite. Satul se afla la 22.5 km de orasul Tokaj, are in jur de 1600 de locuitori si vreo 10 crame reprezentand tot atatia producatori de vin. Se spune ca aici a fost descoperita si pusa in aplicare pentru intaia oara metoda de fortifiere aszú – cu struguri atacati de mucegaiul nobil botrytis. La prima rascruce din sat doi tineri impart pliante cu festivalul si vand paharele oficiale de degustare. Un pahar costa 800 de forinti (aprox. 12 RON), iar degustarile la crame se platesc separat. Programul pentru ziua de 7 august cuprindea mai multe activitati: de la concerte de jazz, programe pentru copii, la expozitii si vizite la ferma de oi din zona. Primul producator pe la care il vizitam e Homonna. In curtea casei e agitatie mare, se prajesc tot felul de bunatati pe gratar, lumea sta la coada la cafea sau limonada, iar in barul amenajat intr-una din odaile casei nu mai ai loc sa intri. Atmosfera e animata de muzica jazz mixata live de un DJ. Atilla Homonna e un producator mic, care detine sub 5 hectare de vie si care imbuteliaza anual maxim 5000 de sticle. O sticla de Furmint din 2007 produsa de Homonna ajunge undeva pe la 4000 de forinti (aprox 60 RON).
Doua strazi mai incolo intram la Bardon. Aici lucrurile sunt ceva mai aranjate: scaune, mese si un mic gazebo sub care stau adapostite mai multe instrumente. De partea gastronomica se ocupa reprezentantii unui conac (Madi Kuria) din Mad, un oras aflat in vecinatate. Intr-una din camerele casei se servesc cate 100 ml din vinurile produse de catre Crama H. Bardon Borászat in editii extra-limitate. Incercam un Furmint “700” din 2007, vinificat sec, produs din strugurii unei vii vechi de peste 100 de ani. Nas complex: de pere, pepene galben si citrice, corp robust, cu o aciditate bine integrata si un post gust lung. E imbuteliat in sticle de 0.5 l si costa 3500 de forinti. L-am savurat alaturi de reprezentatia dixie celor de la Hot Jazz Band.
Peste drum, ajungem la Vivamus – cel mai mare producator al satului. De cum intri iti dai seama ca aici nu se produc doar cateva mii de sticle. Pivnita are o lungime de 3.5 km, e structurata pe 3 nivele si face parte dintr-o retea mai mare de pivnite conectate intre ele si raspandite sub intregul sat pe o lungime totala de 6 km. Unde mai pui ca Vivamus da posibilitatea diversilor producatori sa-si invecheasca vinul in galeria lor subterana de sub Erdőbénye.
Iesim din pivnita Vivamus si intram la Karádi-Berger / Romkocsma. Aici e mare aglomeratie, in curte zeci de copii stau gura-casca si asculta povestile cantate la chitara de un Tudor Gheorghe de pe plaiuri panonice. Inauntru poti cumpara viniluri vechi cu Clayderman, admira expozitia cu picturi ale lui Lászlófe Lugossy si comanda diverse preparate d-ale gurii.
Pe strazi o gramada de oameni cu pahare cu vin in mana, povestind, intreband sau facand poze la te-miri-ce. Atmosfera de festival bahic ai zice, dar totusi nimeni nu e in stare de ebrietate. La Abraham, ajungem in momentul in care Gáll Anna si Gyüdi Eszter isi epuizeaza cantecele din folclorul maghiar. Nu avem rabdare sa ii vedem instalandu-se pe cei de la El Tactico Grande asa ca intram sa vedem ce se intampla la vecini. Crama Illés are o pivinita pe doua etaje, a carei ramificatii comunicau in trecut ce cele ale pivnitei Vivamus. Gustam un Furmint din 2007 produs de Illés si cadem de comun acord ca Bardon a dat lovitura. Dar si pretul e pe masura.
Dupa o lunga plimbare pe dealurile din jur, pana la ferma de oi, ne intoarcem in sat, si cinam in curte la Bardon: cotlet de porc mangalica cu cartofi copti pe jar. Prindem si cel de-al doilea concert: Whiteful Jazz Quartet si ne intrebam daca nu cumva am putea organiza si noi un jam-session intr-o dupa-amiaza de duminica in gradina de la tara a bunicilor. E deja trecut de ora 22 si ne gandim ca ar fi bine sa o intindem, mai ales ca ne despart cam 180 de km de casa.
Ne luam ramas bun de la Erdőbénye si promitem ca venim si anul viitor pentru a ne bucura de Euforia Vinului la Benye (cam asa s-ar traduce Bor, Mámor… Bénye).
Fotografii realizate de Geta Bocse.
Pingback: eNOturism la Wine Princess | Printre Vinuri